Dupa ce a luat cursuri de pictura in Mexic, dar s-a simtit "exclus din competitie", Ilie Dumitrescu intra in domeniul artistic pe alta usa.

Foto: Tudor Vintiloiu Fosta vedeta a Stelei si a echipei nationale a investit 3,5 milioane de euro pentru reconstruirea si reamenajarea galeriei de arta Hanul cu Tei din Bucuresti, in calitate de proaspat actionar majoritar, aceasta fiind prima mare investitie intr-un complex de arta in Romania. "Toata lumea ma intreaba cum am trecut de la fotbal la arta. M-a pasionat dintotdeauna si chiar am inceput sa iau lectii de pictura in Mexic, mi-am cumparat toate ustensilele, sevalet, atit eu, cit si Letitia, dar m-am retras rapid pentru ca mi-am dat seama ca nu pot duce asta la capat. Am iesit din circuit si din competitie rapid", povesteste in terminologie sportiva Ilie Dumitrescu inceputul lui de relatie cu arta. "Sint foarte fericit ca imi apartine aceasta cladire, mai precis etajul unu. Ma simt mindru de fiecare data cind primesc in avion brosuri promotionale despre Romania, iar Hanul cu Tei se afla printre primele locuri promovate din centrul istoric", a adaugat el.

Decizia de a prelua societatea a fost luata intr-un sfert de ora, dupa ce a vazut curtea interioara, care l-a impresionat. "M-a emotionat foarte tare curtea interioara, mi-a placut spatiul ca avea potential si doua intrari, sa vad peste 2.000 de obiecte de arta, bronzuri, mobila, tablouri, inghesuite in 1.500 de metri patrati, care era spatiul fostei galerii. M-am incarcat pozitiv si am zis ca eu trebuie sa detin locul acesta. Am 40 de angajati pe care i-am mobilizat rapid si ne-am apucat de treaba", povesteste Dumitrescu, vizibil entuziasmat de noul sau business. A durat doi ani sa primeasca autorizatia pentru a construi acolo, avind in vedere ca este vorba de centrul istoric al orasului si de cladiri de patrimoniu.

Spatiul a fost recompartimentat si s-au amenajat 15 galerii pe care le-a inchiriat, la pretul de 1.000 de euro plus TVA, unora dintre cei mai importanti comercianti de arta si antichitati din tara. "Am simtit ceea ce inseamna comertul cu arta. Nu este mare inghesuiala, desi exista oameni foarte bogati care au garajele pline de masini scumpe, dar daca intri in casa nu gasesti o semnatura sau un bronz. Am incercat sa vin cu o chirie cit se poate de modesta, astfel incit si cei care isi desfasoara activitatea aici sa poata face profit", a comentat fotbalistul pretul.

Foto: Tudor Vintiloiu Fiecare galerie are 55 de metri patrati si este corespunzator amenajata si aerisita, astfel incit a fost o concurenta destul de mare pentru a prinde un loc de expunere a marfii intr-unul dintre cele mai fierbinti puncte de vinzare de arta. "Avem comercianti de arta si din Braila, Timisoara, chiar si un italian. Am incercat sa aduc aici la crème de la crème a cunoscatorilor de arta, sa creez un pol puternic al artei, un loc inedit de unde cineva sa poata cumpara un cadou si sa vada 15 galerii de arta in acelasi complex", explica Dumitrescu. In afara de galeria propriu-zisa, fotbalistul a reamenajat si cafeneaua de la Hanul cu Tei, "astfel incit oamenii sa poata veni aici, dupa ce vad galeria, sa bea o cafea si sa citeasca o carte". Desi galeria s-a redeschis, oficial, incepind cu 13 septembrie, conferinta de presa a avut loc de-abia vineri, chiar in cafeneaua galeriei. "Am tinut in mod special sa nu vina aici nici un ziarist de la publicatiile sportive, pentru ca nu vreau sa vorbesc sau sa fiu intrebat despre fotbal", a spus Dumitrescu.

Invitat la acest eveniment a fost scriitorul si criticul de arta Tudor Octavian, care a vorbit despre valorificarea (atit istoric, cit si artistic) a obiectelor de patrimoniu si inscrierea lor intr-un circuit comercial economic. "Cel mai interesant mi se pare faptul ca prima mare investitie de arta in Romania nu e facuta nici de ministrii care au adunat colectii, nici de oameni de afacere, ci este facuta de marele fotbalist roman Ilie Dumitrescu", a spus Tudor Octavian. Criticul de arta a atras atentia asupra necesitatii recuperarii unui fond de lucrari (indiferent ca este vorba de opere de arta sau obiecte de decor, mobile, covoare etc.) pe care apoi sa-l inscriem in circuitul pietei de arta europeana.

In cazul acestor tipuri de afacere insa, exista o definitie oarecum perversa a artei, pentru ca nu se face o distinctie foarte clara intre obiecte de arta si obiecte de anticariat cum sint, de exemplu, farfuriile vechi, covoarele sau obiecte cu valoare strict istorica. Un alt aspect sensibil al acestui tip de comert il constituie relatia comerciantului cu oamenii care-si vind obiectele din casa, adesea convinsi ca nu fac nici cit o ceapa degerata, dar care sint apoi revindute de sute de ori mai scump.

Tudor Octavian a comentat ca deontologia se formeaza pe parcurs, iar cei care iau plasa sint vinovati pentru ca nu s-au interesat mai devreme de valoarea obiectului sau ca nu au chemat un evaluator neutru. La galeria Hanul cu Tei vor fi puse in vinzare atit obiecte de arta, cit si de anticariat. Ilie Dumitrescu a apelat atit la experti si evaluatori independenti, cit si la oameni de la Muzeul National de Arta pentru a se asigura ca obiectele expuse vor fi autentice si corect evaluate din punct de vedere financiar.