Chiuariu: Procurorii in Romania nu sunt subordonati Ministerului Justitiei

Ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, a declarat sambata, in cadrul unei conferinte internationale privind statutul procurorului, ca, in prezent, procurorii din Romania nu sunt subordonati Ministerului Justitiei si nu mai au retineri in a deschide anchete, informeaza Rompres. “Daca este vorba de subordonarea procurorilor fata de Ministerul Justitiei, o asemenea subordonare, in baza legislatiei in vigoare, nu exista.(...) Eu cred ca in acest moment procurorii in Romania nu mai au retineri in a deschide
anchete, aceasta era poate o problema a perioadei de pana in 2005”, a afirmat Chiuariu, la conferinta gazduita de Palatul Parlamentului. Potrivit ministrului Justitiei, pe un plan mai larg, ne confruntam cu absenta unei strategii, unui plan propriu privind reforma justitiei si lupta anticoruptie. “Totul, in ultimii ani, s-a facut la presiuni externe si uneori preluand idei care nu aveau nicio legatura cu realitatile. Grupurile interesate, in primul rand magistratii, au fost putin sau deloc consultati”, a sustinut Tudor Chiuariu. Referitor la modalitatea de numire sau revocare a procurorilor in functii de conducere, ministrul Justitiei a precizat ca este inoportun ca sa fie lasat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) sa decida in aceasta privinta. “Sunt impotriva propunerii potrivit careia Sectia pentru procurori a CSM ar trebui sa propuna si presedintele sa numeasca. Am multe argumente pentru care sunt impotriva acestei solutii. CSM, in majoritatea lui, este ales de magistrati, iar sistemul judiciar nu este facut pentru magistrati si nu raspunde in fata cetatenilor. Or, sistemul judiciar este un serviciu public. Ce inteleg eu prin aceasta, este ca trebuie sa rezolve cererile cetatenilor intr-un termen rezonabil si intr-un mod profesionist. Numai ministrul Justitiei, care este desemnat politic si are in consecinta o raspundere politica, poate purta o responsabilitate in fata cetatenilor pentru functionarea acestui system”, a afirmat Tudor Chiuariu. Chiuariu a declarat ca influenta politica asupra procurorilor vine mai degraba dinspre presedintele Romaniei, decat dinspre ministrul Justitiei. “Dupa parerea mea, argumentul este fals. Din experienta ultimilor ani, influenta politica asupra procurorilor vine mai degraba dinspre presedintele Romaniei, decat dinspre ministrul Justitiei. De cele mai multe ori, cel de-al doilea este un interpus al primului. Cazurile Iliescu-Stanoiu si Basescu-Macovei mi se apar elocvente in acest sens” a afirmat ministrul Justitiei. Referindu-se la recentul Raport al Inspectiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind activitatea Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), ministrul a spus ca “toate principiile despre care ni s-a spus ca ar sta la baza reformei din 2007 au fost nesocotite”. “S-a vorbit despre distribuirea aleatorie a cazurilor, dar controlul Inspectiei Judiciare ne arata ca acest principiu a ramas la DNA o simpla vorba goala. Dosarele sunt distribuite dupa bunul plac al procurorilor sefi, desi ni s-a vorbit despre principiul continuitatii, cu alte cuvinte de imposibilitatea ca un anumit dosar sa fie luat unui procuror si dat altuia. In realitate, asistam la un adevarat ping-pong cu dosare la DNA, luate si date fara respectarea prevederilor legale”, a spus Chiuariu. El a mai facut referiri si asupra faptului ca nu s-a vazut care este acel principiu al specializarii despre care s-a tot vorbit si potrivit caruia DNA ar fi o structura cu procurori de elita. “Ce am descoperit e ca procurorii DNA confunda acte procedurale simple si ca nu exista nicio preocupare din partea procurorilor sefi pentru imbunatatirea pregatirii profesionale a celor din subordine. Mai presus de toate ni s-a vorbit de independenta si de impartialitate, ori asta nu are nimic de a face cu practica de a inchide subit anumite dosare cu actori dintr-o anumita parte a spectrului politic sau cu practica de a constitui anumite dosare fara sa existe elemente necesare si apoi a le tine deschise fara a efectua acte de cercetare in cealalta parte a scenei politice”, a mai precizat Tudor Chiuariu. Ministrul Justitiei a afirmat ca rezultatele controlului Inspectiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) deseneaza o “adevarata harta a simpatiilor politice la Directia Nationala Anticoruptie (DNA)”. “Vedem cum aceste lucruri sunt folosite politic cu atat mai mult in aceste zile, in care cineva incearca sa imparta clasa politica in buni si rai, in functie de anchetele declansate de DNA. O discutie care, de asemenea, cred ca merita facuta, este aceea referitoare la cat de departe poate merge 'controlul judiciar' asupra unor decizii politice”, a spus ministrul Justitiei, in cadrul unei conferinte internationale privind statutul procurorului, gazduita de Palatul Parlamentului. Potrivit lui Chiuariu, unele decizii vizeaza oportunitatea, insa acest gen de decizii sunt asumate politic, ca de exemplu cand guvernul, consiliul judetean sau consiliul local aloca fonduri unui proiect in defavoarea altuia. “In opinia mea, astfel de decizii sunt pur politice si ele nu pot avea decat consecinte politice, si anume sanctionarea prin vot. Ele nu pot fi supuse unui control de legalitate si nu pot fi cenzurate. Unele decizii politice sunt prin natura lor controversate. Poate parea un abuz si faptul ca iei o anumita decizie si faptul ca refuzi sa o iei. Dar unde am ajunge daca nu ne-am mai asuma nicio decizie de teama ca vom fi pusi sub acuzare, pentru ca pana la urma orice decizie este interpretabila”, a afirmat Chiuariu. De asemenea, ministrul Justitiei a precizat ca nu este de acord ca rolul autoritatilor judiciare sa fie acela de a arbitra proiecte si decizii politice. “Daca ar exista buna-credinta, multe dintre aceste investigatii ar fi facute cu discretie. Faptul ca ele apar de cele mai multe ori mai intai in presa arunca cel putin o umbra de indoiala asupra adevaratelor intentii. Intentia este aflarea adevarului, iar acesta se poate face numai cu discretie. Daca intentia este discreditarea cuiva, atunci primordial este sa se creeze o anumita imagine, o perceptie ca persoana respectiva este suspecta sau chiar vinovata”, a mentionat Tudor Chiuariu.

---

Despre autor: