Epavele pe care le vedem pe Litoral nu ar trebui scoase din apa, sustin expertii. Nu toate sunt benefice pentru biodiversitate, dar unele sunt chiar perfecte pentru rezervatii. Si ar trebui sa ramana acolo. Ba, mai mult, ar fi bine daca am mai scufunda cateva vase...

Saptamana trecuta ne-am alaturat echipei de cercetatori din Romania si Bulgaria care face scufundari in zona Rezervatiei Marine 2 Mai-Vama Veche. Expertii stabilesc zonele care urmeaza sa fie declarate arii protejate, in cadrul proiectului "Natura 2000". De miercuri pana duminica, Dragos Micu, de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" si Valentina Todorova, din Bulgaria, au programat studiul epavei din rezervatie. Cei doi fac scufundari de mai multi ani in aceasta zona. Iar noi i-am urmat intr-o aventura cu multa adrenalina printre valuri de opt metri si furtuna in larg.


CU BARCA PESCARILOR. Doi scafandri, Jurnalul National si o barca de pescari! Asa am plecat spre epava din Vama, pe furtuna, vineri, cand marea parea mai linistita. Responsabilul cu barca, cel care ne-a dus la epava si ne-a scos din valuri, este Mircea Caloianu, un personaj "multilateral dezvoltat" din 2 Mai: pescar profesionist, baiatul bun la toate si "rockerul de serviciu" din barul de la Micul Golf. El stie cum se merge cu barca printre valuri, cand si unde nu ar trebui sa se mearga. Dar tot n-a reusit sa duca "expeditia" pana la capat, pentru ca a pierdut lupta cu marea agitata. Ancora n-a vrut sa tina barca langa epava si dupa o ora de incercari ne-am lasat pagubasi.

Nici fotografiile subacvatice nu s-ar fi putut face, apa fiind tulbure. Insa am aflat de ce nu ar trebui sa scapam de navele care s-au scufundat in zona Litoralului. "Epava se afla in rezervatie si sta bine acolo unde e. In toate rezervatiile exista epave, de cele mai multe ori scufundate intentionat acolo ca recifi artificiali", spune Dragos.

Stiam de epava scufundata in urma cu aproape cinci decenii ca este intreaga, dintr-o singura bucata, dar nu stiam ca ea ofera foarte multe spatii complexe, datorita transformarilor pe care le-a suferit de-a lungul timpului, fiind folosita ca tinta de tragere pentru marina militara. "E mai dificil sa te scufunzi in ea decat intr-o epava intacta, pentru ca exista mereu riscul sa te agati, sa te tai. Insa, pentru vietuitoare, cred eu ca e mai bine, pentru ca e mult mai complexa. Ofera tot felul de ascunzisuri", explica Dragos.


BUNE... SI RELE. El ne-a povestit si care este diferenta intre epavele "bune" si cele "rele", daca am putea sa le numim asa: "Azi, cand scufunzi o nava, ca sa o transformi in recif artificial, asta implica operatii destul de laborioase si costisitoare. Trebuie scos de pe ea tot ce inseamna metale grele, periculoase, cadmiu, plumb si altele. Trebuie scoase rezervoarele si toate conductele pentru combustibil. Deci trebuie sa fie curatata inainte. Aici nu a fost cazul, pentru ca epava asta este din anii a€™60. S-a scufundat in timpul unei furtuni. Din intamplare. Daca or fi fost ceva poluanti prin ea s-au dus de mult timp." O nava pregatita ca recif artificial e total diferita fata de una scufundata accidental, care reprezinta un mare risc de poluare, mai ales din cauza tancurilor de carburant de la bord.


TURISM, DAR CU GRIJA... Expertul roman de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" a intrat de mai multe ori in interiorul epavei din zona Vama Veche, fiind si scafandru profesionist si specialist in fotografie subacvatica.

Insa, oricat de tentanta ar fi pentru amatori aceasta experienta, nu o recomanda celor fara experienta prealabila in domeniu. "Sunt multe firme care fac scufundari pentru turisti in aceasta zona, dar la epava nu cred ca se baga pentru ca trebuie o pregatire speciala. Poate sa se accidenteze un turist sau mai exista spatii unde se poate intra si poate ramane cineva blocat acolo", este de parere Dragos. Alta epava interesanta pentru specialisti, scufundata cam in aceeasi perioada, este cea de la Costinesti. Si aici este o problema pentru aventurierii care ar vrea sa o vada de aproape, deoarece tabla se afla intr-un stadiu avansat de degradare si se poate sparge oricand sub picioare. Exista un proiect de introducere a acelei epave in circuitul turistic, dar pentru asta va trebui sa fie reabilitata mai intai. In orice caz, epavele nu ar trebui scoase din apa.

In nici un caz nu ar trebui distruse sau taiate si vandute la fiare vechi, asa cum s-au mai gandit unii oameni cu "initiativa"... Au un rol important pentru protejarea biodiversitatii, desi, pentru necunoscatori, par cu totul altceva. Specialistii vorbesc despre epave "frumoase", "bune", fiecare fiind interesanta in felul sau. Iar cei doi pe care i-am insotit saptamana trecuta spun ca se vor intoarce periodic la epava de la Vama Veche pentru a o studia in continuare.


PREGATIRE SPECIALA
"Azi, cand scufunzi o nava ca sa o transformi in recif artificial, asta implica operatii destul de laborioase si costisitoare. Trebuie scos de pe ea tot ce inseamna metale grele, periculoase, cadmiu, plumb si altele. Trebuie scoase rezervoarele si toate conductele pentru combustibil"
Dragos Micu
cercetator la INCDM "Grigore Antipa"


Suport de viataNu numai coralii formeaza un recif, asa cum cred necunoscatorii. "Orice substrat dur poate fi recif daca se apropie de suprafata", explica Dragos Micu, de la Institutul National de Cercetare si Dezvoltare Marina Grigore Antipa. "De obicei, acestea sunt periculoase pentru navigatie. Daca pilotul nu este atent, izbeste nava de stanci si se duce la fund. Am vazut un recif care avea adunate in jurul lui epave de la cele cu amfore grecesti pana la cele din secolul nostru. Epava asta, din moment ce este in rezervatie si nu are nici un impact negativ, eu zic s-o pastram. Ar fi bine daca am mai scufunda si alte nave pregatite pentru asa ceva." Explicatia e simpla: cu cat sunt mai multe epave, creste biodiversitatea. Un al doilea motiv ar fi ca epavele cresc interesul turistic pentru scufundari. Deci ar fi un lucru bun sa mai scufundam si alte nave!