Paradoxul Greenspan

Fostul director al Rezervei Federale a SUA (Fed, banca centrala americana), Alan Greenspan, in prezent membru al staffului bancii germane "Deutsche Bank AG", a facut la scurt timp dupa lansarea unei carti socante, o afirmatie la fel de tulburatoare, si anume ca autoritatile monetare din SUA si zona euro, Fed si, respectiv Banca Centrala Europeana (BCE) ar trebui sa majoreze ratele dobanzilor la peste zece la suta pentru a calma presiunile inflationiste de pe piata mondiala.
Greenspan, care este unul dintre cei mai reputati specialisti din domeniul financiar-bancar, a facut aceasta afirmatie in contextul crizei de pe pietele bancare din intreaga lume, generate de prabusirea pietei imobiliare cu risc ridicat din SUA, prabusire care a atras dupa sine o criza majora de incredere in sistemele bancare din SUA si Europa, mai ales din Marea Britanie.
Afirmatia contrasteaza destul de puternic cu asigurarile date de majoritatea oficialilor americani si europeni referitoare la "stapanirea situatiei", precum si cu propriile sale afirmatii referitoare la soliditatea cresterii economiei mondiale. Este relativ greu de crezut ca economia mondiala, si mai ales cele din SUA si Europa, ar putea sa mai inregistreze crestere economica in situatia unor dobanzi duble si chiar triple decat cele inregistrate in ultimii ani, mai ales daca ne gandim ca in aceste spatii economice avansate, cresteri de 3-4 la suta pe an sunt considerate performante. Daca o crestere a dobanzilor pe piata americana de la 2 la 5,25 la suta a condus, se estimeaza, la pierderea caselor luate pe credit de catre zeci de milioane de americani, ne putem intreba daca la peste zece la suta va mai fi proprietar de imobil vreun membru al clasei medii americane.

Dolarul scade, petrolul creste
Mai ales ca petrolul nu da semne ca s-ar ieftini, barilul de "aur negru" atingand maxim dupa maxim, iar nivelul record in termeni reali din timpul Revolutiei Islamice iraniene din 1979 (90 de doalri in preturi actuale) nefiind prea departe.
Declaratia lui Greenspan este de natura sa dea cu atat mai multe batai de cap liderilor mondiali, cu cat el nu mai detine in prezent o functie oficiala si nu mai este "incorsetat" de teama de a nu crea panica pe piete. Paradoxal, actuala conducere a Fed pare sa incline spre reducerea dobanzii de interventie cu un sfert sau chiar jumatate de procent, pentru a scoate sistemul bancar din starea de blocaj si a nu afecta si mai mult economia reala americana.
Pare, astfel, bizara tentativa fostului director de la Fed de a calma spiritele, prin afirmatia ca SUA nu vor inregistra o recesiune si ca, in general, nivelul normal al inflatiei este mai aproape de cinci la suta decat de doi. Problemele legate de imprumuturile ipotecare cu risc (subprime) au depasit terorismul, devenind cea mai mare amenintare la adresa economiei americane, prima economie a lumii, potrivit unui sondaj al Asociatiei Nationale pentru Economia de Afaceri (National Association of Business Economics-NABE). Cum se va rezolva acest veritabil "Paradox Greenspan", al cresterii economice pe inflatii de cinci la suta si dobanzi la credite cu doua cifre, ramane de vazut, dar oricum, dolarul si, surprinzator sau poate nu, si euro pierd teren vizibil in fata unor monezi mai stabile si mai bine acoperite precum yenul nipon sau francul elvetian. Poate ca si autoritatile monetare din Romania ar trebui sa mediteze asupra acestui subiect si sa-si puna intrebarea daca nu cumva si rezerva valutara a romaniei ar trebui constituita nu doar pe cosul euro-dolar (75%-25 %), ci si pe valute mai sigure, precum yenul nipon, francul elvetian, ori lira sterlina.

---

Despre autor: