Situatia sportului romanesc este, fara indoiala, una mai mult decat precara. In ciuda eforturilor tot mai sustinute ale COSR si ANS, la turneele finale echipele din Romania participa tot mai rar. Din aceasta cauza, am iesit, practic, din peisajul olimpic. Sporturile din Romania au fost prezente pentru ultima data la Jocurile Olimpice la Seul in 1988. La Sydney si Atena nu am participat, in timp ce pentru Beijing sansele sunt destul de mici.

Doar polo-ul si handbalul feminin continua sa spere in acest moment pentru biletele la JO de anul viitor din China. Din pacate, la ultimele doua Olimpiade, ambele sporturi au clacat, desi au fost foarte aproape de atingerea obiectivului. Scuze s-au tot gasit, dar, concret, nimeni nu a facut nimic. Singurii care s-au luptat cu aceste probleme au fost cei de la COSR si ANS. Programele elaborate au ajutat suficient de mult, dar rezultatele trebuie sa se vada De foarte putin timp, comunitatile locale au inceput si ele sa ia atitudine prin infiintarea acelor SCM-uri sau CSM-uri. Numai ca efectul lor se va vedea in 7-8 ani. Autoritatile locale gresesc, insa, pentru ca nu implica , in proiectele lor, cluburile sportive scolare sau liceele cu program sportiv si nici nu le pun la dispozitie toate conditiile pentru a se putea antrena.

Voleiul se afla intr-o perpetua schimbare. Jucatorii vin cu pretentii financiare foarte mari, insa nu evolueaza la capacitatea optima.

Baschetul a avut un reviriment la masculin si la juniori feminin, acestea doua aflandu-se tot timpul aproape de calificarea la turneele finale.