Doi dintre militarii romani raniti in Afganistan au fost operati la spitalul american din Kandahar. Unul dintre ei se afla insa in stare grava.

Fruntasul Alex Octavian Zafiu, diagnosticat cu politraumatism, leziuni ale miinilor si picioarelor si plagi la nivel cervical, a fost operat la Kandahar, iar starea lui ramine grava, desi stabila, informeaza Ministerul Apararii. Comandantul plutonului, locotenentul Nicolae Grigore, care are plagi taiate la umarul sting si arsuri usoare la nivelul toracelui, a fost, de asemenea, operat de o echipa de medici militari la spitalul din Kandahar. El urmeaza sa-si reia activitatea in teatrul de operatiuni.

Ceilalti doi militari, implicati in incidentul de joi dupa-amiaza din Afganistan, au rani mai usoare si au fost externati, urmind sa-si reia activitatea in baza militara din Qalat. Sergentul major Mircea Daniel Solomon are un traumatism la gamba stinga, iar sergentul major Marius Enescu are o plaga taiata la umarul drept. In noaptea de joi spre vineri, toti cei patru militari raniti au fost transportati la spitalul militar din Kandahar, unde li s-au facut investigatii amanuntite. Ministerul Apararii mai precizeaza ca familiile militarilor raniti au fost anuntate despre starea de sanatate a acestora, sint permanent in legatura cu reprezentanti ai armatei, iar starea medicala a ranitilor este monitorizata permanent.

Un TAB romanesc, primul dintr-o coloana de trei vehicule, aflate intr-o misiune in afara bazei, la nord-est de Qalat (provincia Zabul), a calcat pe un dispozitiv artizanal exploziv. Mecanicul conductor de TAB si sef al echipei antiblindate, sergentul major Aurel Marcu, a murit in urma exploziei. Alti patru militari din Batalionul 33 Vinatori de Munte "Posada" (care se afla in Afganistan de o luna si jumatate) au fost raniti. Sergentul major Aurel Marcu, nascut in 1976 la Gaesti, in judetul Dimbovita, era casatorit si avea un copil. Trupul sau va fi adus in tara simbata seara, cu o aeronava a MAp, care a plecat special din tara vineri.

Pe linga oficialii apararii (ministrul Teodor Melescanu, seful Statului Major General, amiral Gheorghe Marin si colegii militarilor din Batalionul Vinatori de Munte) doi ambasadori in Romania si-au exprimat regretul pentru producerea acestui tragic eveniment si au transmis condoleante familiei lui Aurel Marcu: ambasadorul britanic, Robert Barnett, si cel american, Nicholas Taubman. Ambasadorul SUA a precizat ca a aflat cu mare tristete de decesul sergentului major in Afganistan, iar rugaciunile sale se indreapta catre familia si prietenii acestuia, precum si catre camarazii raniti, locotenent Nicolae Grigore si fruntasul Alex Octavian Zafiu, carora le-a transmis insanatosire grabnica.

"Statele NATO sint decise sa se asigure ca Afganistan nu va mai reprezenta niciodata un refugiu pentru terorismul international", a aratat ambasadorul, adaugind ca militarii "extrem de curajosi" ai armatei romane din Afganistan au o contributie importanta in acest sens, in conditii extrem de dificile. "Le sintem recunoscatori pentru curajul si sacrificiul lor", precizeaza ambasadorul SUA.

Diplomatul britanic acreditat la Bucuresti se declara socat si indurerat de vestea mortii sergentului Aurel Marcu, si spera ca cei patru colegi ai sai, care au fost raniti, se vor recupera rapid. Barnett se declara impresionat de curajul militarilor romani care actioneaza in conditii dificile in Afganistan. "Stiu ca trupele britanice, cu care acestia coopereaza strins, apreciaza in mod deosebit profesionalismul si devotamentul colegilor romani", conchide ambasadorul.

Colegii din Curtea de Arges ai militarilor implicati in accident se declara socati de vestea primita din Afganistan. Loctiitorul comandatului batalionului, capitanul Constantin Cirjan, spune ca vestea a cazut ca un traznet, joi, asupra unitatii. Cirjan a fost cel care a anuntat familiile sI colegii militarilor despre cele petrecute in teatrul de operatii, iar unora nu le vine nici acum sa creada ce s-a intimplat. "MAp va organiza repatrierea trupului neinsufletit al sergentului major Aurel Marcu, iar colegii sint pregatiti sa-l intimpine cum se cuvine si sa-l cinsteasca cu onoruri militare, ca pe un erou", a precizat Cirjan. Acesta a mai adaugat ca ministrul Apararii, la propunerea sefului Statului Major General, l-a inaintat in gradul de sublocotenent post-mortem pe sergentul major Aurel Marcu. De asemenea, presdintele Traian Basescu l-a decorat post-mortem pe militar cu Ordinul National Steaua Romaniei in grad de Cavaler cu insemn de razboi. Decoratia a fost conferita "in semn de recunostinta si apreciere pentru devotamentul exceptional dovedit in timpul executarii unei misiuni de patrulare-monitorizare in teatrul de operatiuni militare din Afganistan, in care militarul roman si-a pierdut viata", precizeaza Administratia Prezidentiala.

In prezent, in principalele teatre de operatii sint dislocati 1.612 militari romani: 597 in Irak, 867 in Afganistan si 148 in Kosovo. In ultimii 15 ani, peste 4.000 de militari romani au participat la misiuni internationale, iar in prezent peste 1.600 de militari romani sint desfasurati in diverse zone ale lumii.

In Afganistan si-au pierdut viata pina acum patru militari romani: sergentii Iosif-Silviu Fogarasi si Mihai Anton Samuila in 2003, sergentul Narcis Sonei in 2005 si soldatul Ionel Dragusanu in 2006. (Simona Maties)

Spital de razboi cu tehnologie de virf Spitalul din Kandahar, unde au fost operati sau tratati militarii romani, are 12 paturi si inca 4 pentru terapie intensiva. De asemenea, exista o camera de carantina pentru bolnavi contagiosi sau pentru prizonierii de razboi, care primesc acelasi tratament medical ca si soldatii aliati, in ciuda statutului lor de inamici. Sala de operatie este dotata cu aparatura mobila pentru efectuarea de radiografii, care poate fi deplasata pina la patul pacientilor. In caz de nevoie, radiografiile sint trimise prin Internet in Halifax, Canada, unde medici de garda, 24 de ore din 24, le citesc si trimit interpretarea inapoi in maximum doua ore. Echipa spitalului este formata din personal medical canadian si danez. Localnicii afgani pot beneficia si ei de tratament; din ce in ce mai multi copii, in special, ajung aici din cauza dispozitivelor explozive artizanale, care lovesc fara discriminare. Singurul spital mai bun din Afganistan este cel de la baza americana din Bagram, unde exista si facilitati pentru interventii de oftalmologie si neurochirurgie; alt spital aflat in apropiere si care ofera conditii destul de bune este cel al bazei britanice din Helmand.

Cea mai periculoasa regiune Zabul este una dintre cele mai periculoase provincii afgane. Aflata in sudul unde activitatea talibanilor s-a intensificat in ultima vreme, ea este de asemenea aproape de granita cu Pakistanul, pe ruta insurgentilor care patrund in tara si a traficului de opiu. Misiunea trupelor romane este de a securiza principala ruta de transport terestru din tara - Autostrada 1, intre Kabul si Kandahar. Prezenta militarilor romani este cu atit mai importanta cu cit majoritatea celorlaltor natiuni europene au evitat sa trimita trupe in sud si sud-est din cauza riscurilor majore.

Millitarii romani, stationati in Qalat, stau noaptea cu lumina stinsa, singurele lumini fiind amplasate in afara taberei, pentru a nu putea fi luati drept tinta a atacurilor cu rachete. Acestea sint sporadice si fara mare precizie, insa o racheta cazuta in tabara poate face totusi pagube materiale majore sau poate produce victime omenesti. (Oana Popescu)

TAB-urile romanesti au probleme Armata romana cumpara TAB-uri noi, pentru ca actualele transportoare pe care le are in dotare sint depasite. Specialistii militari afirma ca acestea isi fac inca treaba bine, dar nu in Afganistan sau in Irak.

Transportoarele amfibii blindate (TAB 77, model 1977 imbunatatit) folosite de armata romana sint masini blindate fiabile, sustine maiorul Vasile Popescu din fortele terestre, intors in luna ianuarie din misiune in Afganistan. Vehiculele 8x8 au o greutate de 13.200 kg, o viteza maxima de 85 km/h pe uscat si 9 km/h pe apa, pot urca pante de 25 de grade, au doua motoare si doua mitraliere de 14,5 sI 7,62 mm. Maiorul Popescu spune ca TAB-urile noastre au cutia blindata in totalitate, inclusiv podeaua, iar grosimea blindajului este standard, la fel ca aceea a altor vehicule de acest gen. Sint vehicule fiabile pentru misiunile pe care le indeplinim noi in Afganistan.

Intrebat despre cele 31 de TAB-uri Piranhas III C ale firmei elvetiene Mowag pe care Romania le va cumpara in curind, Popescu a raspuns ca nu se poate pronunta asupra acestora, care sint avantajele lor, pentru ca nu le cunoaste. Surse din armata au declarat insa in trecut ca TAB-urile romanesti se strica mai des in Irak si in Afganistan pentru ca n-au fost facute pentru temperaturile din desert. Uneori ramin in drum, asteptind sa vina o echipa de interventie sa repare vehiculul care nu mai porneste. Desi au un blindaj rezistent, TAB-urile de model sovietic par a fi depasite din alte puncte de vedere, si de aceea MAp a organizat o licitatie la sfirsitul anului trecut si va cheltui 37,6 milioane de euro pentru cumpararea celor 31 de TAB-uri noi. (Simona Maties)

"Bombele" improvizate carora nu le rezista nici un TAB Explozibilii artizanali au devenit cea mai uzitata metoda de atac a insurgentilor din Afganistan. Motivele principale sint doua: nici un transportor blindat nu poate rezista unei explozii venite de jos, dinspre podea, iar in plus, dispozitivele artizanale (DEI) sint foarte dificil de depistat si contracarat.

TAB-urile au fost concepute ca transportoare de razboi adecvate tacticilor de lupta din razboaiele conventionale. Prin urmare, ele sint proiectate sa reziste tirului de artilerie, aruncatoarelor de grenade si, in general, atacurilor venite de sus sau din parti - in care inamicul lanseaza un dispozitiv explozibil asupra vehiculului. Razboiul neconventional - tacticile de insurgenta - au consacrat insa, tocmai din acest motiv, atacul cu mine sau dispozitive improvizate, care vizeaza "calciiul lui Ahile" al transportoarelor - podeaua. Aceasta este zona cea mai vulnerabila si care, oricit ar fi de blindata, nu poate rezista unei incarcaturi explozive de proportii. La rindul sau, blindajul nu poate fi imbunatatit la nesfirsit, pentru ca ar face vehiculul foarte greu manevrabil.

Dispozitivele explozive improvizate sint o arma extrem de eficienta pentru ca sint foarte greu de depistat. Ele pot fi mascate pe sosea sub tufisuri, crengi, gunoaie (care zac in numar mare pe marginea drumului in Irak sau in Afganistan) sau chiar introduse in cadavre de animale.

Dispozitivele sint foarte usor de fabricat, cu ajutorul unor obiecte uzuale, ca un telefon mobil, un ceas sau orice aparat electronic simplu; nenumarate site-uri dedicate insurgentilor demonstreaza in detaliu procedeul tehnic, accesibil unui amator. Nici explozibilii nu sint greu de procurat.

Pe masura ce fortele NATO din Afganistan isi perfectioneaza metodele de depistare si dezamorsare a DEI-urilor, si teroristii inventeaza modalitati ingenioase de a insela vigilenta militarilor. De pilda, se stie ca cea mai expusa este prima masina dintr-o coloana, cum a fost cazul si in incidentul din Afganistan. In acest caz insa, cei din spate au sanse sa scape nevatamati. De aceea, insurgentii au ajuns sa instaleze un dispozitiv exploziv fals, relativ usor de descoperit, care face coloana de transportoare sa se opreasca, pentru a-l cerceta. Abia atunci este declansata "bomba" reala, amplasata in dreptul mijlocului coloanei, asa incit sa faca un numar cit mai mare de victime, pe o raza larga.

Trupele aliate dispun de tehnici de depistare a explozibililor sau de anihilare a acestora. Masurile standard de siguranta la deplasarea in coloana de blindate, de pilda, impun utilizarea aparaturii de bruiaj, care sa impiedice declansarea de la distanta a exploziei. Mult mai dificil de contracarat sint insa cele cu fitil, unde atentatorul sta ascuns si aprinde fitilul la apropierea TAB-urilor. Patrularile dese urmaresc tocmai impiedicarea amplasarii de DEI-uri, insa nimic nu poate garanta reusita suta la suta, mai ales ca soselele - de multe ori nepavate - din Afganistan fac sarcina inamicilor mult mai simpla.

Minele antitanc, la rindul lor, sint dispozitive eficiente de atacare a transportoarelor blindate. Acestea sint de trei feluri, dintre care cele antipodea speculeaza vulnerabilitatea acestei parti a transportorului si afecteaza cel mai mult personalul dinauntru. (Oana Popescu)

Cum se face si cum se detoneaza un dispozitiv exploziv improvizat? Dispozitivele explozive improvizate pot fi ascunse in sau sub pungi de gunoi ori cauciucuri, care se gasesc in mod curent pe soselele din Afganistan, pot fi legate de garduri sau ascunse dupa pietre. Pina la locul atentatului, explozibilii pot fi transportati in bancheta unei masini, sub tapiterie, sau in carute trase de animale. Alteori, este folosit un manechin introdus sub o masina trasa pe marginea drumului, pozitionat astfel incit sa para ca este un sofer care repara o defectiune la automobil. Militarii se vor opri ca sa vada despre ce este vorba, sau vor trece fara sa se teama ca masina ar putea sari in aer, moment in care incarcatura explozibila este detonata. Atentatorii sinucigasi folosesc de obicei veste sau valize cu explozibili.

Descarca o prezentare a tipurilor de dispozitive artizanale intilnite in Afganistan si Irak (format PDF) Sursa: MAp, Maior Ing. Doru Apafaian