O solista complexa. Interesanta. Mereu in schimbare, mereu implicata in noi proiecte. Coordonatele o indica  pe Madonna, dar nu  e ea! E o vapaie pe nume Loredana Groza.     a–  Jurnalul National: As zice ca nu ai stare... mereu ai ceva in plan. Acum te pregatesti de lansarea unui album. Este ceva in stilul incendiar, cel care te caracterizeaza? Loredana Groza: Materialul se numeste "Nana Nanino" si este un album special, inedit, de o puritate si o inocenta aparte. Am dorit ca pe acest album sa fie cantece pe care sa le poata fredona orice copil, cu refrene simple si atragatoare. Versurile sunt inspirate din povestile tatalui meu, Vasile Groza, istorioare adunate din cartea lui de povesti "Printesa Blue", editata acum doi ani. Am realizat acest album din dragoste, bucurie si din dorinta de a-i darui publicului niste cantece, oarecum gandite cu sufletul meu de copil, pe care am incercat sa il pastrez nealterat in decursul anilor. Sper ca acest lucru sa transpara din cele noua melodii. E un album viu, proaspat, iar duetele cu mine insami reprezinta, cred, ineditul acestui album. a–  Am inteles ca exista si un proiect cinematografic, - poti detalia? Da, deja am terminat filmarile la acest proiect. Este vorba despre filmul lui Sergiu Nicolaescu, "Supravietuitorul", in care am un rol despre care pot spune ca imi vine manusa. E un rol de musical, in care cant, dansez si joc, si nu alaturi de oricine, ci chiar impreuna cu insusi Comisarul Moldovan, Sergiu Nicolaescu. Pot spune ca atunci cand urmaream filmul "Comisarul Moldovan", cand eram mica, nu credeam ca o sa mi se indeplineasca vreodata visul de a juca alaturi de el. a–  De unde ai atata energie? De unde iti vin ideile? Energia mea cred ca vine din dorinta de a face oamenii fericiti, de a-i bucura cu cantecele mele. De la fetita mea, care imi zambeste in fiecare dimineata, de la fanii mei, care imi cumpara discurile si care ma cheama sa le cant oriunde in lumea asta, de la necunoscutii care imi zambesc pe strada si mai ales de la faptul ca ma simt iubita si dorita. a–  Care este epoca in care ti-ar fi placut sa te nasti sau sa traiesti? Cel mai mult imi place sa traiesc acum si sa vad cum viitorul se materializeaza sub ochii mei. Cred ca viitorul ni-l putem construi in functie de ceea ce facem in prezent. O epoca in care mi-ar fi placut sa calatoresc pentru o perioada este inceputul de secol XX, in anii 1920, 1930, cand oamenii au descoperit atat de multe lucruri si cand arta a capatat o alta dimensiune si chiar s-a reinventat. Mi-ar fi placut sa traiesc pentru o perioada la inceputul epocii moderne, cand toti erau pionieri, deoarece si eu ma simt o pioniera eterna, mai ales aici, in Romania. a–  Ce cantareata a trecutului ti-a placut cel mai mult? Categoric, Maria Tanase. O consider a fi una dintre cele mai mari artiste ale lumii si sufar intr-un fel pentru faptul ca nu a putut sa devina o cantareata universala. Ar fi meritat acest statut mai mult decat foarte multi altii. Cred ca ea este chintesenta cantecului romanesc si nu vreau sa folosesc cuvinte mari cand spun asta, dar a reusit sa sintetizeze cel mai bine emotia si pasiunea care exista in muzica romaneasca. E adevarat ca le ador si pe Romica Puceanu, care ar fi meritat si ea o statuie, si pe Maria Lataretu, dar Maria Tanase a reusit sa faca puntea dintre popular si muzica usoara si sa interpreteze orice gen cu o dexteritate extraordinara. a–  E greu sa te mentii ca artist in atentia publicului? Care este reteta succesului tau continuu? Cu siguranta este mult mai greu sa te mentii decat sa iesi la lumina. Reteta succesului este sa uiti tot ce ai facut pana ieri si sa fii un etern elev, sa nu fii autosuficient sau sa te complaci in succesele trecute, sa traiesti din amintiri. Prezentul conteaza si viitorul este cel pe care il construiesc. Puterea de a te darui si de a nu astepta neaparat o recunoastere pentru ceea ce oferi, toate acestea sunt componentele succesului. a–  De care album te simti cel mai apropiata? Intotdeauna de cel mai nou. a–  Iti place sa fii comparata cu Madonna? Consider aceasta comparatie un compliment. Este vorba mai mult de o sincronicitate. Ne-am lansat aproape in acelasi timp, insa eu eram intr-o colivie de beton aici, in Romania. Am auzit de Madonna destul de tarziu, iar atunci cand am vazut in poze ca semanam atat de bine, am fost destul de surprinsa de cat de mult seamana cu mine "fata de dincolo de Ocean". Eu am avut norocul sa ma lansez la 14 ani, ea mult mai tarziu, si atunci practic am fost pe aceeasi lungime de unda, spiritual vorbind. Cred ca exista oameni care comunica chiar fara sa se cunoasca. Ma bucur ca in sfarsit si Madonna ma "copiaza" pe mine, pentru ca am vazut-o de curand cantand la Live Earth impreuna cu tigani, cu viori si acordeon, cu fuste si palarii ca ale mele, asa cum eu faceam in 2000. Si daca si acum zice lumea ca noi copiem de la cei din afara, inseamna ca este doar rautacioasa. a–  Esti o romantica? Depinde de sezon. Sunt o romantica practica, daca pot sa spun asa, imbin romantismul cu pragmatismul. Nu imi place sa pierd timpul si uneori as vrea sa sar peste anumite etape pe care romantismul le "taraganeaza". a–  Ai avut un moment maxim de fericire? Am avut noroc de multe momente de fericire, si ciudat e ca de fiecare data parca dimensiunea asta a fericirii se mareste, parca atunci cand zici ca mai fericit de atat nu poti sa fii, descoperi totusi ca se poate. Cred ca cea mai sublima eliberare, pentru ca fericirea este un fel de eliberare, cand nu mai ai nici o grija, totul e frumos, roz si pur, a fost momentul in care a aparut Elena si am tinut-o in brate. A fost binecuvantarea suprema si mi-am dat seama ca Dumnezeu ma iubeste, deoarece mi-a oferit acele momente irepetabile. a–  Ai si timp liber? Cum te relaxezi? Distrandu-ma. Dorm foarte putin, nu sunt o innebunita a somnului, mi-am sistematizat viata, astfel incat imi ajung cateva ore de somn intr-o zi intensa de munca. a–  Impaci bine cariera cu viata de familie? Pana acum se pare ca da, este adevarat ca nu am atat de mult timp pe cat as vrea sa il petrec cu cei dragi, dar ei ma inteleg perfect din punctul asta de vedere. Exista o comunicare mai presus de cuvinte, am un barbat intelept, tandru, cum numai o cantareata ca mine putea sa aiba. Programele noastre si viata sunt total haotice si noi trebuie sa ne comportam corespunzator. Si crede-ma ca nu ramanem datori unul altuia, ne echilibram intotdeauna perfect. a–  Elena, fiica ta, crezi ca iti va calca pe urme? Imi doresc sa imi calce pe urme din punctul de vedere al fortei cu care am fost inzestrata si al vointei de a-mi implini visurile. Asta este ce imi doresc pentru ea. Ca va fi cantareata, doctorita, model, mama, va fi ceea ce isi doreste ea sa fie si chiar nu vreau sa-i impun nimic din obsesiile mele sau din lucrurile pe care as vrea sa le faca in continuarea visurilor  mele. Ea este ea, Elena, si doresc sa ramana la fel de putin influentabila cum este acum, adica cu multa personalitate. a–  Un mesaj pentru cititorii Jurnalului National de duminica? Sa-si pastreze totdeauna un zambet pe fata, indiferent de situatie, sa nu dramatizeze lucrurile mai mult decat trebuie si sa se roage sa primeasca lumina!