Prohibitia, atunci si acum

Greu de masurat, tentatia de a interzice, de a impune limite este tot atat de intensa pe cat este si bucuria de a extinde propriile spatii ale libertatii. In domeniul moralitatii individuale, excesele unei minoritati (sau ceea ce e perceput ca exces) coaguleaza largi majoritati care, in numele idealului societatii perfecte, impun modele de rigoare si norme de comportament.

Putin comentat astazi, Progresivismul - misca­re cu o mare influenta in viata politica si sociala a SUA de la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX - a aratat limitele si capcanele interdictiilor in domeniul vietii individuale.

Cruciada impotriva prostitutiei si a consumului de alcool s-a materializat in legi. Cea mai cunoscuta este cea adoptata in 1917, sub forma unei propuneri, supusa statelor de catre Congres, de a aproba un amendament constitutional, interzicand „producerea, vinderea or importarea alcoolului care intoxica". In 1919, 36 de state il ratificasera si prohibitia a devenit lege in Statele Unite. Aceasta lege s-a aplicat din 1920 pana in 1933 si a dat nastere chiar si unui Partid al prohibitiei.

Era expresia credintei ca omul trebuie obligat sa se comporte asa cum ii cere societatea, consecinta a unei ideologii marcate de nationalism cultural si individualism romantic. In viziunea „progresivistilor", prohibitia si interzicerea prostitutiei erau primele masuri menite sa reduca diferentele dintre bogati si saraci si care alaturi de alte reglementari ale unui stat paternalist urmau sa corecteze derivele regimurilor liberale.

Din perspectiva timpului reiese ca dincolo de discursurile-model de retorica si de cateva filme remarcabile, prohibitia a facut prea putin pentru asezarea definitiva a unei societati morale. Interdictia legislativa a nascut industria alcoolului ilegal, a dus la proliferarea retelele de distributie si nu a influentat decat in mica masura atractia pentru „alcoolul care intoxica".

Daca nu a consolidat trasaturile omului moral, prohibitia a fost un factor favorizant pentru organizarea mafiota a clandestinilor: in cunoasterea omului, ei se bazau mai mult pe atractia fata de pacat decat pe aspiratia catre virtute si au castigat.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe