Povestile cu Rahan sau X-Man au un nou concurent, Retman, cel ce aduce pacea in sufletele adolescentilor.

Desenele cu efect terapeutic ii pot ajuta pe cei mici
sa-si calmeze furia.
Foto: Institutul International pentru Studii Avansate
in Psihoterapie si Sanatate Mintala Aplicata din Cluj Copiii si adolescentii cu depresie ori hiperactivitate pot fi vindecati cu ajutorul povestilor si al benzilor desenate in care un Superman cu chip de psiholog ii ajuta sa se elibereze de emotiile negative si sa invete sa gindeasca rational. Retman, supereroul american cu virtuti terapeutice, a fost adaptat pentru copiii romani de cercetatorii de la Institutul International pentru Studii Avansate in Psihoterapie si Sanatate Mintala Aplicata din Cluj. „Retman era conducatorul Planetei Rationalia din Sistemul Ataraxia al Galaxiei Fericirii. Magia pe care o practica Retman era una buna, data de Atotputernicul Creator al Lumii pentru a-i ajuta pe oamenii si pe copiii de pe Rationalia sa fie fericiti." Asa incepe povestea lui Retman, eroul care are de luptat cu vrajitorul Irationalius, gelos pe copiii fericiti. Retman are in tolba sa o multime de „secrete" pe care abia asteapta sa le dezvaluie micutilor. „Citeodata viata nu depinde numai de noi", povesteste el copiilor de pe Rationalia, ajutindu-i sa accepte si insuccesele si sa inteleaga faptul ca „daca nu reusesc, nu inseamna ca nu au nici o valoare ca oameni". Marele Secret este insa cel al „ABC-ului": „Fericirea (C - emotii si comportamente) nu depinde de ceea ce ni se intimpla (A - evenimente), ci de cum gindim (B - ginduri) asupra ceea ce ni se intimpla".

Povestea lui Retman a fost adaptata la noi de conferentiarul universitar Daniel David, directorul institutului clujean de studii psihoterapeutice. „Retman a aparut acum trei zeci de ani in SUA si, in ciuda succesului mare din gradinitele newyorkeze, s-a renuntat la concept pentru ca tehnologia de realizare a benzilor desenate era prea scumpa la acea data. Noi am reluat proiectul, grafica digitala fiind acum mai ieftina", precizeaza David. Retman e mai mult decit divertisment. Este o tehnica adaptata pentru terapiile cognitiv-comportamentale adresate celor mici. „Decit sa se uite la desene animate cu personaje agresive sau sa incercam sa le schimbam gindurile din irationale in rationale prin tehnici de dialog folosite pentru adulti, am apelat la povesti si benzi desenate", spune David.

Pentru prichindeii de gradinita, Retman apare ca un fel de Harap-Alb sau Harry Potter, pe cind adolescentii privesc altfel aceste desene. „Ei nu mai cred in Retman, dar vad desenele ca pe ceva haios si au posibilitatea de a intelege aplicatiile dincolo de aspectul lor clinic", precizeaza David.

In terapie, copiilor li se prezinta modelul „ABC"-ului, dupa care emotiile sint determinate de gindurile lor, si nu de evenimentele cu care se confrunta. Cei mici mai afla de ce gindurile rationale sint de preferat celor irationale si cum primele ii ajuta sa depaseasca mai bine problemele de zi cu zi. In continuare, spune David, copilul primeste benzile desenate pe care la studiaza acasa, iar apoi le discuta cu terapeutul. „Avem si benzi desenate fara text, pe care il completam impreuna cu copilul sau cu adolescentul pe baza problemelor sale specifice", mai spune David.

Ioana Cristea este psihoterapeut si asistent de cercetare la Universitatea „Babes-Bolyai" din Cluj. Ea nu doar ca a scris scenariile pentru desenele cu Retman, dar le-a folosit si in practica. „Am un pacient de 12 ani cu hiperactivitate, deci mai recalcitrant. I-au placut benzile desenate si a fost unul dintre putinele lucruri cu care am putut sparge gheata in relatia terapeutica", afirma Cristea. Cu referire la structura benzilor desenate, ea spune ca toate incep cu o situatie cu care micul pacient se poate identifica foarte usor: un baiat furios care arunca cu obiecte prin camera sau un adolescent care se teme ca nu va face fata la bacalaureat. „Primele secvente, cu care copiii se identifica mai usor, reprezinta emotii si evenimente, A si C. La inceput e mai greu ca un copil sa-si recunoasca acele ginduri irationale (B) care-i aduc emotii negative, ajutorul esential venind aici din partea terapeutului", accentueaza Cristea.

„Datele preliminare arata ca eficienta terapiei cognitiv-comportamentale creste o data ce folosim benzile desenate", spune Daniel David. El precizeaza ca aceste povesti reprezinta o tehnologie in cadrul terapiei, si nu un alt gen de terapie. Pe viitor, institutul pe care il coordoneaza va dezvolta conceptul „Retman". Intr-o luna va aparea o carte de povesti, „Minunatele aventuri ale lui Retman", dar vor mai fi si papusi cu Retman si Irationalius sau chiar costume cu Retman ce ar putea fi oferite ca premiu la sfirsit de an scolar. „Vrem sa ne adresam si copiilor normali, pentru a le intari rationalitatea. Chiar daca terapia care foloseste benzile desenate nu aduce fericirea suprema, ii ajuta pe cei mici sa capete o perspectiva mai rationala si sa aiba niste emotii prin care sa se adapteze mai bine", conchide David.

Istoria lui Retman Numele eroului Retman este prescurtarea de la „rational-emotive therapy", personajul de benzi desenate fiind creat initial la Institutul „Albert Ellis" din New York. Adaptarea romaneasca i-a dat o forma mai atletica, iar povestea a fost adaptata la interesele copiilor de azi. „Retman are acum un costum cu ABC pe piept, in culorile lui Superman. Chipul sau a ramas la fel ca in desenele americane, fiind o reproducere a fetei lui Albert Ellis, unul dintre parintii terapiei cognitiv-comportamentale", spune psihoterapeutul Ioana Cristea, scenarista benzilor desenate.

Aflati mai multe despre Retman si „retmagie" pe www.cotidianul.ro/select