Nu tot ce-i secuiesc incepe cu Attila si se termina cu Verestoy.

Cei care au apucat sa traiasca in compania lor, sa ii cunoasca mai bine, stiu ca, in general, secuii sint seriosi, parolisti, nitel caposi si gospodari. Nu e vorba doar de stereotipuri. Cotidianul incearca aici o prezentare a parametrilor economici care caracterizeaza azi zona, o analiza „la firul ierbii" a ceea ce reprezinta dezvoltarea regionala in judetele Harghita si Covasna. Cu interpretarile specialistilor, de ambele natii, despre aceasta realitate. Nivelul scazut de dezvoltare a secuimii nu reprezinta chiar o noutate. Evaluarile facute pe la sfirsitul secolului 19 aratau ca regiunea era, si atunci cind limba oficiala era cea de la Budapesta, zona cea mai saraca a Imperiului. Care sint principalii factori care dau aceasta continuitate? In primul rind, conservatorismul localnicilor si caracteristicile geoclimaterice ale zonei. Apoi, tendinta spre ceea ce stiintele sociale numesc „ghetoizare", fenomen caracteristic mai tuturor grupurilor minoritare care traiesc in comunitati compacte. Aceasta inchidere sau refugiu identitar s-a acutizat insa in perioada comunista, iar cei 17 ani scursi din 1989 nu au fost indeajuns pentru a-l inmuia. Toate acestea au indus si un efect social pervers: perspectivele unui loc de munca si ale unui venit confortabil ii fac pe multi dintre secuii care termina o facultate la Cluj sau la Timisoara sa nu se mai intoarca si, astfel, lipsa de specialisti din cele doua judete sa continue.