Soarele cadea dincolo de muchea de jos a ferestrei, si Pandele vru sa se imbrace in pijama si sa se bage in plapuma. Dupa ce cauta pijamaua peste tot, Pandele striga dupa nevasta-sa. "Gico, auzi, Gico? Unde mi-e pijamaua, Gico?" Uitand de ura
Soarele cadea dincolo de muchea de jos a ferestrei, si Pandele vru sa se imbrace in pijama si sa se bage in plapuma. Dupa ce cauta pijamaua peste tot, Pandele striga dupa nevasta-sa. "Gico, auzi, Gico? Unde mi-e pijamaua, Gico?" Uitand de urangutan, Pandele intra brusc in camera acestuia. Nu era nimeni inauntru. Unde dracului e Take? Striga tare in casa: "Gico! Gico! Take! Take!". Nu-i raspunse nimeni. Dadu toate usile de pereti, dar zadarnic. "Ia stai, domne. Parca aveam si eu o fata. Felicia! Felicia!" Aceeasi tacere. "N-or fi acasa", incheie socotelile Pandele. "Sa stii ca nu sunt acasa! Uite, fii atent la mine, astia nu sunt acasa. Pun pariu ca nu sunt acasa", incepu Pandele sa-si frece mainile si sa sara intr-un picior prin odaia de zi. Intra in dormitor, taras-razand, se apuca vartos cu mainile de capul patului si sari in pat, dintr-un efort. Lasa€™ ca ma bag eu sub plapuma. Vai de capul meu, ce-am sa ma mai bag sub plapuma! Nici nu-ti dai tu seama ce-am sa ma mai bag eu, personal, sub plapuma. Pana€™ la gat si chiar pana€™ la nas, eu, personal, am sa ma bag sub plapuma", si rase de cateva ori zdravan. In timp ce se uita in sus si cauta orbeste cu mainile dardaind plapuma, sa si-o traga peste trup, isi dadu seama ca n-are cearsaf pe pat, ca n-are perna si ca nici plapuma nu e. Nici pijamaua, nici plapuma, nici capatai? Cum dracului? Si deodata isi aduse aminte. Da. Da. "Fiara mi-a furat pijamaua. Pai, nu ti-am spus eu? Ai bagat pe dracua€™ in casa. Pandele!" Strabatu intr-un suflet odaile, deschise usa idaii urangutanului, aprinse lumina si se repezi la perna. O trase in laturi si pijamaua lui i se arata intreaga. Aha! Aici erai? Aici stateai? Si eu te cautam prin toata casa! O lua in brate, facu pasi de dans cu ea prin odaie, o desfacu si o purta la piept, ca pe o femeie slaba, dar simpatica. Deodata se opri. Deschise ochii mari, ca si cand ar fi inteles ca totul se va prabusi. Uite si plapuma, uite si perna! Mi-a luat plapuma, mi-a luat perna! Incepu sa rada tare, tare de tot. Ma, hotomanule, ma! Cum mi-ai stiut tu obiectele, unul cate unul? Cum? Daa€™ acum te-am prins! Vru sa-si incarce bratele cu toate, sa le aiba in dormitor, dar se simti foarte obosit. Dar de ce sa nu ma culc aici? De ce? Sa se culce dumnealui dincolo? Sa-l vedem. Dar unde e? Ca eu sunt stapan, nu el. Ia sa-l vedem cum doarme si dincolo. Na! Sa-l vedem. Dar unde e? Unde esti, ma, Take, unde dracului umbli? Unde esti, ma, baiatule, unde esti tu la ora asta? Derbedeule! Adormi covarsit, imbracat neglijent, cu nasturii incheiati alandala. Suradea fericit in somn. Candva voi sa se suceasca si gasi niste par in pat. asta mai si naparleste, gandi el, si trase de par sa-l arunce jos. "Au! Care ma ciupesti, ma?" - plescai Pandele din buze in somn. Se trezi aproape de pranz, inca nesatul de somn. Auzi muzica dincolo. Deschise ochii, dar ii fu imposibil sa stabileasca unde dormise. Era buimac. Se scula in picioare, dar, ca intr-o oboseala necunoscuta pana atunci, cazu in maini. "Ei, dracia dracului!", incerca Pandele sa se ridice in picioare. Ajunse in branci la usa, se sprijini de clanta si apasa. Degeaba. Usa era inchisa. Mai incerca o data. Acelasi rezultat. Atunci batu incetisor. Batu de cateva ori. Incepu sa tipe ascutit: "Hiiii! Hiiiii! Hi-hii!" Liniste si, undeva, o muzica de alamuri. Pandele se tari pana la pat si adormi cu capul pe pat si cu trupul pe podea. Tipa de cateva ori in somn. Cand se trezi din nou, se avanta inainte si se lovi de ceva tare. Pipai incet-incet si, cand ridica privirile in sus, vazu gratiile unei custi inconjurandu-l stabil, definitiv, rece. Nu putu evalua exact situatia, asa ca vru sa calculeze cateva detalii. Ceva se intampla in minea lui si nu putu deloc sa isi aduca aminte altceva decat franturi. Parca era functionar la un circ si circul luase foc, iar directorul ii daduse sa tina la el acasa, pana€™ la refacere, o maimuta si un sarpe. Nu-i venea usor. Dar, cand se gandea ca altii au de intretinut girafe, se considera fericit. Cel mai mult (ha-ha-ha!) ne-a distrat pe toti, domnule judecator, felul cum a urcat colegul Topoloveanu elefantul Titi la etajul XVI din blocul turn. Dar totul se rezolvase. In urma unei subventii primite din partea statului, circul fiind refacut, grajdurile si crescatoriile se umplura din nou cu animale. (continuarea in numarul viitor) (din volumul "Mastile insangerate - Proze scurte din perioada 1969-2001", Fundatia Iubirea, Fundatia Constantin, Editura Paunescu - 2001)
Despre autor:
