Despre stiinta absoluta

Alchimia nu era, asa cum s-a straduit materialismul vulgar sa o ridiculizeze, (ne)stiinta transformarii plumbului in aur. In mitologia populara asa a fost si asa a ramas. Iar povestile neguroase ale secolelor trecute, precum si cele spaimoase ale comertului modern dau ca sigura transmutatia metalelor. Adica: intr-o noapte bantuita, intr-o camera plina de schelete, lilieci, tomuri prafuite, dintr-o retorta asupra careia se apleaca o figura emaciata, curge plumbul transformat in aur. In legenda se suprapun trei planuri distincte. Stiinta perfectiunii metafizice, cercetarea lumii fizice si visul de putere patafizica absoluta. Peste tot, supranaturalul insotea, ca un servitor limbut, realitatea. Alchimistii au cautat secole de-a randul oul de cocos sau recipientul capabil sa-l cuprinda pe homunculus. Iar printii i-au cautat cu indarjire pe magicienii aurului, fara sa se intrebe de ce aceia nu binevoiesc sa se imbogateasca pe ei insisi. Era suficient sa se raspandeasca un zvon si in platosa meschina a realitatii se casca o bresa.

Totul devenea posibil.

Astfel am putea pricepe, azi, felul direct si simplu in care oamenii obisnuiti se raporteaza la realitatea inconjuratoare. Dincolo de stiinta sau de experienta colectiva (in general, o experienta tragi-comica), oamenii isi pastreaza, ca pe o ultima arma, speranta nebuneasca. O asemenea arma e de natura sa provoace schimbari comportamentale majore. Realitatea isi pierde caracterul concret si devine o lume a posibilitatilor infinite. Nu-mi explic altfel valurile de nebunie colectiva care au maturat Romania in acesti ultimi ani. Caritas, Gerald, SAFI, FNI, toate promisiunile de prosperitate si fericire infinite s-au inaltat, s-au ramificat, au facut pui. Lumea s-a calcat in picioare sa fie pacalita, escrocata, mintita, manipulata. Nimeni nu a bagat, fizic, mana in buzunarul cetateanului, dar buzunarul cetateanului s-a grabit sa se goleasca de banuti. S-a spus aici ca e prostie, incultura, lipsa de civilizatie, marlanie. Ca e un sistem ticalosit in care zvonurile sunt mai tari decat stiintele exacte. Ca noi, romanii, suntem mai amarati si mai cu bube-n cap. Ca escrocii au gasit aici un mediu prielnic s.a.m.d.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe