Sustinatorii apreciaza ca o astfel de reglementare ar reduce posibilitatea de influentare in sens negativ a vointei electoratului. Ferit de avalansa procentelor bezmetice, insotite de comentarii gen "partidul X creste semnificativ, in timp ce Y scade vertiginos", alegatorul si-ar putea configura in mod liber optiunea. Iar candidatii si-ar culege voturile in mod cinstit, pe baza de oferta si proiect, nu prin tactici manipulatorii.
Cei care nu sunt de acord cu propunerea, vad in aceasta masura o ingradire nejustificata a dreptului la informare. Pentru ca oricum datele vor ajunge la populatie prin intermediul ziarelor sau al Internetului. In opinia Agentiei de Monitorizare a Presei, o astfel de reglementare ar afecta, in egala masura, dreptul la libera exprimare, dar si dreptul cetateanului la libera informare. Agentia aminteste si de o decizie a Curtii Supreme a Canadei, luata intr-o situatie asemanatoare, potrivit careia interzicerea publicarii sondajelor cu trei zile inainte de data alegerilor constituie o incalcare a libertatii de exprimare.
Dar sa vedem ce se intampla in Europa. Intr-o recomandare a Comitetului de ministri a Consiliului Europei catre statele membre, emisa in 1999, se admite ca, desi este dificil de demonstrat in ce masura sondajele de opinie au incidenta asupra rezultatului efectiv al unei alegeri, se presupune ca sondajele au sau pot avea o anumita influenta asupra rezultatului. Astfel, Recomandarea permite diferite practici nationale in materie de publicare a sondajelor de opinie, dar stabileste ca, daca statele membre aleg solutia de a interzice publicarea rezultatelor sondajelor cu cateva zile inainte de vot, o astfel de restrictie ar trebui sa respecte articolul 10 al Conventiei europene a drepturilor omului. Conform modalitatii de abordare generale dezvoltate de Curtea europeana pentru drepturile omului, trei criterii urmeaza a fi respectate pentru a valida orice limita in publicarea sondajelor de opinie: interzicerea de a publica sondajele de opinie trebuie sa fie prevazuta de lege, sa fie necesara intr-o societate democratica si sa fie proportionata cu scopul de protejare a unui alt interes.
Daca indeplinirea primului criteriu - legiferarea restrictiei - este o chestiune formala, in privinta celorlalte doua conditii se poate discuta. Este greu de demonstrat ca procentele din sondaje influenteaza de o maniera decisiva comportamentul electoral. Totusi, un semnal de alarma trebuie tras. Pe masura ce se apropie euroalegerile, institutiile media sunt bombardate intr-un ritm ametitor cu tot felul de pretinse cercetari. Sondaje facute "pe picior", insailate cu cifre "din burta". Venite de nicaieri, comandate de nimeni. Manipulatorii prin sondaje au ajuns la un rafinament neintalnit nici macar pe vremea guvernarii Nastase. Apar analize stampilate cu antetul unui institut, dar pe care nimeni nu si le asuma. Nu le publici tu, apar in alta parte. Spre buimacirea totala a euroalegatorilor.