CUM BAGA MASS-MEDIA LUMEA IN SPERIETI
Daca ploua, Bucurestiul este "sub teroarea" apelor. Daca e cald, atunci "micul Paris" este "sub teroarea" caldurii. Orice eveniment este calificat cu usurinta "devastator", iar martorii acestuia vor fi fost deja intrati "in stare de soc". Am incercat sa facem un clasament al cliseelor jurnalistilor si sa aducem mici revizuiri "Dictionarului de idei primite de-a gata" (sic!) al lui Gustave Flaubert.


"Sunt diverse categorii de clisee care se regasesc in jurnalismul nostru, iar unul dintre cele mai raspandite este tendinta exagerarii pericolului, de a crea senzational si atunci cand nu e cazul. Cliseul groazei. Totul e exagerat, totul e sub teroarea caniculei, a apelor, a gripei aviare, a petardelor", e de parere lingvistul Rodica Zafiu. Un alt cliseu care sare mai putin in ochi, dar care i-a devenit extrem de suparator este repetarea pana la tocire a cuvantului "propriu": "Omorat de propriul tractor; strivit de propriul tractor; Aurel Prisecaru a alunecat pe gheata si a murit de propriul cutit; violata in propriul dormitor; Primarul Ion Pavel si-a lovit cu pumnii contracandidatul, in propriul cabinet" sunt exemple de clisee culese de Rodica Zafiu din presa de azi. "Aici este vorba de o tendinta de emfatizare. Este o forma de accentuare care devine ridicola prin faptul ca nu are ce accentua. Nu mi-a explicat nimeni pana acum de ce e mai grav sa fii violata in propriul dormitor decat altundeva", spune zambind lingvistul. O alta boala a jurnalistilor care, dupa parerea sa, duce la exprimari sablonizate este cautarea cu lumanarea a evitarii repetitiilor: "Am impresia ca jurnalistii pun prea mult accent pe evitarea repetitiilor si, tot cautand sinonime, nu fac decat sa ajunga mai repede la clisee. Astfel, aproape zilnic, Bucurestiul este fie «micul Paris», fie «urbea lui Bucur», Timisoara este «orasul de pe malurile Begai». Fotbalul este «sportul cu balonul rotund». Infractorii sunt «certati cu legea». Iar petrecaretii sunt sub efectul «licorii lui Bachus»". Nici filologul George Pruteanu nu priveste resemnat tendinta de hiperbolizare a presei, de a realiza senzationalul pe cai artificiale. "Evenimente uneori nu cine stie ce devin «devastatoare». Am remarcat recurenta acestui adjectiv. Ma rog, e o neplacere, un accident, dar nu e chiar devastator. Atunci cum mai vorbim despre 11 septembrie al americanilor? Sau «stare de soc». Un satean si-a batut nevasta, iar satul - inevitabil! - e in stare de soc. Fireste, aici este vorba despre o exagerare gazetareasca", spune Pruteanu.


ABATERI LA MODA. Folosirea din auzite a cuvintelor si atribuirea unor sensuri cu totul aberante sunt alte motive care ii irita pe lingvisti. "Un exemplu care pe mine ma infurie foarte tare este «prolific», care in ultima vreme e folosit impropriu, sub influenta engleza. Am gasit in textele jurnalistilor «cel mai prolific datornic»; «cel mai prolific pedofil» sau «cel mai prolific hot». Aici vorbim despre o greseala semantica, de o confuzie lexicala. Cred ca cine foloseste cuvantul nu stie exact sensul acestuia. Sigur, putem spune despre un scriitor ca este prolific, dar in nici un caz despre un pedofil", explica Rodica Zafiu. Nici tendinta jurnalistilor de a crea cuvinte la moda, folosite uneori in contexte total nepotrivite, n-a ramas netaxata de lingvisti. Astfel, Rodica Zafiu semnaleaza aparitia unei explozii - "locatia". "«Locatie» a inlocuit tot. Este folosit, printr-o largire a sensului, mult prea mult, si unde trebuie, si unde nu trebuie si de aceea a devenit un cliseu. Sub influenta engleza, cuvantul a ajuns sa insemne un loc precis, bine determinat; insa, mai nou, jurnalistii il folosesc si pentru un spatiu oarecare, pentru orice fel de loc. Am gasit, de pilda, in ziare: «Locatia intalnirii noastre este...» sau «Locatia care se spune ca ar adaposti Sfantul Potir». Aici chiar putem vorbi despre o gafa stilistica. Sper ca moda aceasta o sa treaca, dar deocamdata a devenit un tic verbal si din punctul acesta de vedere este suparator". Remarca Rodicai Zafiu a fost intarita si de George Pruteanu: "Din pacate, multi folosesc aiurea «locatie» cu sensul de «loc». De pilda, «Unde ai fost in vara asta? Am fost in mai multe locatii». Ei, aici e folosit gresit. Sinaia, Mamaia... astea nu sunt locatii, ci locuri. Dar daca spunem «echipa noastra a amenajat mai multe locatii pentru filmarea acestui material»... aici este corect". Alte cuvinte la moda ale jurnalistilor, de care fac abuz in mai toate contextele, ar mai fi: "vizavi", folosit acolo unde ar fi absolut corect si normal "despre" (vezi "avem o discutie vizavi de...", in loc de "despre" ceva), sau " a se focusa". "Exista tendinta de a folosi intens anglicisme, de a nu te mai osteni sa cauti cuvantul deja existent in limba romana. Ma irita si acest mai nou «a se focusa». Am gasit exemple absolut ilare: «Vom fi atenti la directia spre care ne focusam energia». «Ma focusez pe activitati care necesita o mai mare aprofundare». «Partenerii nostri trebuie sa fie stabili, focusati si energici»." Sa nu uitam si de indragitul "in cadrul". "In limbajul politicienilor, totul se realizeaza «in cadrul», nu «in» minister sau «la» minister", adauga Rodica Zafiu.


GRESELI DE TOP. Pe Rodica Zafiu o ingrijoreaza raspandirea din ce in ce mai larga a lui "ca si" in loc de "ca" in structuri de tipul "ca profesor", "ca avocat" si spune ca "astazi se aude atat de des forma incorecta, incat nu cred ca mai sunt sanse sa scapam de ea". In schimb, George Pruteanu considera o siluire a limbii romane absenta diacriticelor pe site-uri si mai ales la televizor: "E o neglijenta pe care o calific fara mila drept prosteasca. Uitati-va la site-urile germane, frantuzesti... toate au diacritice.

La noi, guvernul mai emite inca hartii cu texte fara diacritice; nu se poate, nu exista doua limbi romane. E o romana pasareasca, care duce uneori la neclaritati". Referitor la abaterile la moda, tendinta de a folosi numele de institutii/publicatii fara marcile de flexiune ale dativului sau genitivului se pare ca surclaseaza vijelios greseli de genul "care" in loc de "pe care". "Proprietarul Ziarul crede ca poate scoate bani din presa", "Politica UE", "Pagubitii SAFI" sunt cateva exemple bifate de Rodica Zafiu. "Pare o simplificare, dar aici e vorba despre alterarea unor structuri.
Ce-i aia «statul a dat TAROM»? Statul a dat companiei TAROM...", a accentuat aparitia acestei greseli si George Pruteanu. In lista Rodicai Zafiu cu greselile frecvente de limba pe care le fac jurnalistii, am mai regasit si: "vroia" - contaminarea neacceptata de norme intre "vrea" si "voia" - ("microbuzul pe care vroia sa-l depaseasca s-a rasturnat"), "sa aibe" in loc de "sa aiba", "decat" in loc de "doar" ("au decat aceste posibilitati"), iar enumerarea ar putea continua la nesfarsit.  CLISEE
"Am impresia ca jurnalistii pun prea mult accent pe evitarea repetitiilor si, tot cautand sinonime, nu fac decat sa ajunga mai repede la clisee. Astfel, Bucurestiul este fie «micul Paris», fie «urbea lui Bucur», Timisoara este «orasul de pe malurile Begai». Fotbalul este «sportul cu balonul rotund». Iar petrecaretii sunt sub efectul «licorii lui Bachus»"
Rodica Zafiu, lingvistEXAGERARI
"Evenimente uneori nu cine stie ce devin «devastatoare». Am remarcat recurenta acestui adjectiv. Ma rog, e o neplacere, un accident, dar nu e chiar devastator. Atunci cum mai vorbim despre 11 septembrie al americanilor? Sau «stare de soc». Un satean si-a batut nevasta, iar satul - inevitabil! - e in stare de soc. Aici este vorba despre o exagerare gazetareasca"
George Pruteanu, filolog