Rusia si China revin in forta in sectorul petrolier kazah

Recenta suspendare a extractiilor companiei ENI si a consortiului international "AGIP KSO", timp de trei luni, in zacamantul din Kasagan (nordul Marii Caspice) se explica printr-o contra-oferta avansata de Rusia si China. Acest lucru a fost confirmat de presedintele "Alma-Ata Public Anti-Monopoly Commission", Piotr Svoik, pentru agentia rusa Regnum.
Sanctiuni si tratative: in acest fel se dezvolta disputa dintre guvernul din Kazahstan si ENI privind puturile de petrol din Kasagan, platforme marine atat de promitatoare in plan economic dar si prevestitoare de atatea probleme neprevazute. La 27 august, autoritatile kazahe au decretat trei luni de suspendare a activitatilor din Marea Caspica din cauza unor incalcari sustinute vehement ale normelor de mediu nationale si au initiat simultan intalniri cu o delegatie a ENI, noteaza ziarul italian "La Stampa".
Nu este clar ce inseamna concret suspendarea tehnica a forarilor: tot ce e legat de petrol brut nu poate incepe, nu se poate opri si apoi relua dupa bunul plac, deoarece exista probleme de presiune si de alta natura care necesita o activitate neintrerupta. Exista insa declaratia politica a Kazahstanului si concret va fi blocat probabil ceea ce poate fi, fara a se aduce prejudicii.
ENI este protagonista in aceasta polemica deoarece este principalul exponent al consortiului international "AGIP KSO", care include ConocoPhilips, ExxonMobil, Royal Dutch Shell, Total, Impex si Kazmunaigaz. Intrevederea care a avut loc la 27 august cu autoritatile kazahe a fost prima dintr-o serie care, in termen de 60 de zile (potrivit solicitarilor guvernului de la Astana) va trebui sa determine consortiul sa clarifice orice indoieli si sa ofere garantii privind mediul ambiant. Surse din anturajul tratativelor afirma ca ENI va propune o solutie pana la 5 septembrie. In afara Kazahstanului, observatori independenti privesc acest eveniment fara iluzii: obiectiile privind mediul, chiar daca nu trebuie excluse a priori (deoarece ecologia este o chestiune serioasa), sunt apreciate drept putin plauzibile in acest caz si trecute la rubrica de instrument ulterior de presiune al autoritatilor kazahe asupra unor companii petroliere, pentru a obtine o felie mai mare din castiguri. Acordul economic actual prevede ca guvernul de la Astana sa primeasca numai 10 la suta dupa acoperirea investitiilor. In realitate este putin, iar Kazahstanul vrea sa ajunga la 40 la suta. Pentru a obtine acest procent trebuie sa anuleze acordurile existente si atunci a gasit unele motive credibile pentru a face acest lucru, avand in vedere ca investitiile necesare in Kasagan s-au dublat (si chiar au depasit dublul) de la estimarea initiala de 57 miliarde de dolari, la cea actuala de 136 milioane de dolari si chiar si perioada de incepere a extractiei s-a deplasat de la 2008 la 2010.
Guvernul local asimileaza aceste fapte cu nerespectari ale conditiilor. Disputa ecologica se adauga acestui dosar. Administratia vamala din Kazahstan i-au acuzat chiar pe unii functionari ai consortiului "AGIP KSO" de faptul ca nu au platit TVA in valoare de 2,5 milioane de dolari la unele bunuri din import.
Printre altele, in cursul zilei de 27 august a avut loc si o remaniere guvernamentala: noul ministru al energiei din Kazahstan, Bahtikoja Ihmuhambetov, si-a pierdut postul si a fost inlocuit de Sauat Minbaiev, presedintele companiei publice Samruk. Semnificatia acestei miscari ramane inca de descifrat.
La Bursa de la Milano, actiunile ENI au platit vestile proaste ale zilei printr-o scadere cu 1,09 la suta, la 24,59 euro. Kasagan, cu cele 38 miliarde de barili de petrol detinute reprezinta un pariu important pentru Kazahstan, pentru ENI si pentru Italia. Consortiul "AGIP KSO" intentioneaza sa extraga intre 7 si 9 miliarde de barili. Din acest motiv, in intervalul 8-9 octombrie premierul italian Romano Prodi se va deplasa la Astana pentru a incerca o solutionare a disputei, pe care o va discuta cu presedintele Nursultan Nazarbaiev. Fara a ascunde ca in spatele intregii afaceri exista "dificultati tehnice neprevazute", premierul Prodi a dat asigurari recent ca tocmai asupra acestor dificultati "se va lucra pentru a se ajunge la un acord" si si-a confirmat misiunea in fosta republica sovietica. Declaratia facuta de ministrul kazah al mediului, Nurlan Iskakov, potrivit caruia exista un temei solid de a suspenda deplin lucrarile in campul petrolifer de la Kasagan reprezinta, in primul rand, o intentie de a inlocui operatorul campului, a declarat economistul kazah, presedintele Alma-Ata Public Anti-Monopoly Commission, Piotr Svoik, pentru Regnum.

"In primul rand, exista intentia de a schimba operatorul si in cazul in care nu se va reusi sa se stabileasca un operator kazah persoana juridica, atunci este vorba de a creste prezenta Kazahstanului in proiecte, ceea ce reprezinta un element-cheie. In plus, exista o insatisfactie privind ritmul lucrarilor la Kasagan, care se efectueaza nu atat de rapid pe cat se doreste", a mai declarat expertul.
Piotr Svoik a precizat totodata ca in ultima vreme exporturile de petrol kazah au stagnat si numai Kasaganul poate asigura o reimpulsionare majora. Legat de informatia publicata la 22 august potrivit careia Gazpromneft si-a fondat propriile companii de vanzare, Gazpromneft-Tadjikistan si Gazpromneft-Kazahstan, in Tadjikistan and Kazahstan, expertul kazah a relevat ca acest lucru poate insemna cresterea interesului Rusiei in Kazahstan, in acest sector al economiei.
Potrivit lui Svoik, Kazahstanul a initiat o perioada fundamental noua in stabilirea prioritatilor in ceea ce priveste extractia petrolului. Daca anterior prezenta americano-europeana era dominanta in sector, acum Rusia si China isi intensifica prezenta. "Competitia in domeniu a crescut considerabil, astfel ca in prezent si Kazahstanul este un protagonist. Anterior era prezent atunci cand era vorba de extractie in strainatate iar acum intentioneaza sa isi puna in aplicare propriile ambitii", a mai spus expertul. (Rompres)

---

Despre autor: