Doi membri ai Colegiului Electoral Bisericesc, care va desemna viitorul Patriarh, au primit ieri verdict de politie politica: un inalt prelat, IPS Nicolae Corneanu, si un laic, Constantin Balaceanu-Stolnici.

CNSAS nu a facut ieri decit sa confirme colaborareadeja stiuta a mitropolitului Corneanu si aacademicianului Stolnici Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, a fost primul si singurul inalt prelat care, inca din 1990, a marturisit de bunavoie, inainte de aparitia informatiilor in presa, colaborarea sa cu Securitatea. Acest lucru nu l-a scutit insa de verificarea CNSAS, care s-a finalizat ieri cu un verdict de politie politica, potrivit unor surse din institutie. Hotarirea nu se bazeaza doar pe angajament si note informative, asumate de inaltul prelat, ci si pe documente care demonstreaza ca a fost platit pentru munca sa, lucru de care nu a vorbit insa pina acum. „Cind am ajuns episcop la Arad, in 1960, una din primele vizite ce mi s-au facut a fost din partea sefului Sigurantei - nu era inca Securitatea, care a venit la mine si mi-a spus: eu sint ceea ce sint si as dori sa colaboram", a relatat IPS Nicolae Corneanu intr-un interviu despre racolarea sa, recunoscind ca ar fi putut refuza cu pretul pierderii functiei. IPS Nicolae a sustinut mereu ca „in ciuda presiunii n-a denuntat pe nimeni, n-a facut rau nimanui", chiar daca a dat si note scrise: „Era cineva de la Securitate care ma contacta saptaminal, ieseam in strada sau venea chiar la mine unde locuiam si imi cerea sa dau informatii si sigur spuneam: n-am vazut pe nimeni, nu cunosc nimic. Si in scris a trebuit sa dau, da, aproape regulat". Ieri, mitropolitul Banatului a declarat ca nu se astepta la verdictul de politie politica. Membrii CNSAS au considerat insa ca mitropolitul Banatului a facut politie politica cu atit mai mult cu cit dosarul sau de sase volume de la CNSAS, fiecare de 200-300 de pagini, arata ca de fapt a inceput sa colaboreze inca din 1950, cind avea 27 de ani. Cotidianul a studiat acest dosar in 2004 si a dezvaluit cele trei nume conspirative ale mitropolitului: „Popa", „Popescu" si „Munteanu". In sutele de pagini pe care le-a scris pentru Securitate, Corneanu a vorbit despre preotii ce voiau sa emigreze sau cei deja fugiti din tara, precum si despre cei cu „atitudine neclara". Intr-o nota din 1973, IPS Nicolae s-a aratat nemultumit de predica unui preot la o inmormintare, lucru ce a determinat, potrivit dosarului, „dezradacinarea din functia de misionar protopopesc" a celui in cauza. Indemnizatia lunara de informator a mitropolitului varia intre 400 si 4.000 de lei.

Verdict de politie politica a primit ieri si academicianul Constantin Balaceanu-Stolnici, membru laic al Colegiului Electoral Bisericesc, cu drept de vot pe 12 septembrie, cind se va alege viitorul Patriarh. Balaceanu-Stolnici a refuzat invitatia CNSAS la audieri, iar Colegiul a decis sa voteze, mai ales ca dosarul sau a fost considerat foarte clar. Asa cum Cotidianul a scris in premiera, in luna aprilie, academicianul a inceput sa colaboreze cu Securitatea in 1974, cind, la invitatia Anei Aslan, s-a transferat de la Spitalul nr. 9 la Institutul de Geriatrie si Gerontologie, unde a ajuns in scurt timp sef de sectie. „Erau perioade cind veneau o data pe luna, erau perioade cind veneau zi de zi", a marturisit seniorul liberal pentru Cotidianul. Persoanele despre care Balaceanu-Stolnici a dat informatii erau pacientii pe care-i avea, multi dintre ei straini, dar se pare ca si colegi. Numele de cod pe care l-a avut a fost „Laurentiu", fiind chiar remunerat, cel putin formal. „Au spus ca au scos bani pe numele meu, dar i-au bagat ei in buzunar", a spus seniorul liberal. Recent, Mircea Dinescu, membru al Colegiului, a spus, fara a-l nominaliza totusi pe Stolnici, ca, potrivit documentelor de arhiva, unul dintre academicienii ce sint membri ai Colegiului Electoral Bisericesc ar fi cerut Securitatii marirea indemnizatiei, titlul de doctor docent si pe cel de academician. Constantin Balaceanu-Stolnici a devenit membru de onoare al Academiei in 1992.

In sedinta de ieri s-au discutat si cazurile altor prelati, iar sapte dintre ei au primit verdict de necolaborare. Ticu Dumitrescu, membru al Colegiului, a declarat dupa sedinta de ieri ca s-au dat trei verdicte importante de politie politica, iar mai multi ierarhi despre care s-a speculat ca ar fi facut politie politica au fost gasiti nevinovati de aceasta acuza. IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei, IPS Andrei, arhiepiscopul Albei, PS Calinic, episcopul de Arges, si PS Timotei, episcopul de Arad, au fost invitati la audieri. „Securitatea poate uneori sa faca si a facut dosare de retea bazindu-se insa pe nimic altceva decit pe rapoartele ofiterilor care ar fi lucrat cu informatorii respectivi, or, din punctul de vedere al legii si chiar al bunului-simt, orice om are dreptul sa-si vada dosarul si sa fie intrebat ce este adevarat din povestea asta", a motivat Dumitrescu scopul audierilor. IPS Andrei Andreicut ne-a declarat ieri ca inca nu a luat o decizie daca se va prezenta sau nu la audieri, dar a adaugat ca nu are nimic de ascuns.

O alta categorie este cea a ierarhilor ale caror dosare au fost distruse, dupa cum arata membrii Colegiului. „Nu poti sa iei nici o hotarire in aceasta situatie si asta ma revolta enorm", a spus Ticu Dumitrescu. Potrivit lui Mircea Dinescu, dosarele a 16 prelati ar fi fost arse pe 23 decembrie 1989, iar in 1990 SRI ar fi avut o noua tentativa similara. Securitatea s-a folosit de prelati, spune Dinescu, mai ales in zona diasporei, iar acestia „lucrau in general cu DIE". Copia procesului-verbal cu dosarele arse va fi ceruta SIE de catre CNSAS, iar printre numele de pe lista s-ar afla si cel al IPS Daniel, dupa cum sustin unele surse ale Agentiei Mediafax.

Verdictele de colaborare ale CNSAS vor fi luate in discutie de Sfintul Sinod, a anuntat ieri purtatorul de cuvint al Patriarhiei, pr. Constantin Stoica. „Exista totusi diferente intre modul in care judeca Biserica si modul in care da verdicte CNSAS-ul. Una este sa fi colaborat cu Securitatea ca sa salvezi viata unei comunitati si alta este sa fi facut asta ca sa primesti bani sau sa accezi in ierarhie. Al doilea cred ca este de condamnat", a spus Stoica, subliniind ca „vina este individuala, si nu colectiva".