Pe frontul romanesc acum 90 de ani

De la sfarsitul lunii iulie si pana la inceputul lunii septembrie, acum 90 de ani, la portile Moldovei s-a desfasurat una dintre marile batalii ale Primului Razboi Mondial, cea mai mare de pe frontul romanesc. De o parte si de alta a frontului, aproape un milion de luptatori s-au infruntat atunci, de la Carpatii de Curbura la Dunarea Maritima, in suprema incercare a Puterilor Centrale de a strapunge frontul romano-rus, a scoate Romania din razboi si de a avansa in stepele nord-pontice spre alte granare si campuri petrolifere. Le-a fost dat unui general roman, Eremia Grigorescu, sa rosteasca inflacarata sentinta: "pe aici nu se trece!", si armatei tarii conduse de regele Ferdinand, generalilor Alexandru Averescu, Constantin Prezan si altora sa implineasca vointa de rezistenta a romanilor. Le-au fost alaturi in amarul cumplitei retrageri din toamna si iarna anului 1916, in primavara refacerii si mai ales atunci, in vara marelui sacrificiu, francezii, ofiteri si soldati, ai misiunii militare a generalului Henri Mathias Berthelot.
Conlucrarii in marile batalii din anul 1917 si fratiei de arme romano-franceze inchegate atunci le sunt inchinate expozitia, filmul documentar si masa rotunda desfasurate la Cercul Militar National in dupa-amiaza aceasta. Organizarea lor a reunit institutii guvernamentele si ONG-uri din Franta si Romania.
Expozitia "Imagini ale prieteniei franco-romane, 1910-1918" se axeaza, in principal, pe actiunea misiunii militare franceze in Romania si a misiunii militare si diplomatice romane in Franta. Fotografii-document prezinta romanii angajati in Legiunea Straina in timpul Primului Razboi Mondial, ultimele manevre organizate de regele Carol I (foto), aspecte ale activitatii misiunii militare franceze in Romania si, in sfarsit, victoria Antantei asupra Puterilor Centrale si sfarsitul Primului Razboi Mondial. O prima formula a fotoexpozitiei a fost prezentata la Ambasada Romaniei de la Paris, cu prilejul lansarii, la 24 ianuarie 2007, a numarului special al prestigioasei "Revue Historique de l'Armee", intitulat France-Roumanie, editat de Serviciul Istoric al Ministerului Apararii din Franta, in colaborare cu Institutul pentru Studii Politice de Aparare si Istorie Militara. Interesul manifestat in Franta pentru expozitie si pentru filmul documentar a determinat pe organizatori sa imbogateasca materialul si sa propuna o noua manifestare, insotita de o masa rotunda consacrata misiunii militare franceze a generalului Berthelot.
Scurt-metrajul "Painea si sarea" (Le Pain et le sel), realizat de ziarista Marcela Feraru, initial in versiune franceza si astazi in limba romana, prezinta Romania anilor neutralitatii (1914-1916) si ai participarii ei efective la Primul Razboi Mondial (1916-1918). Conform tratatului de alianta cu Franta, Marea Britanie, Rusia si Italia din 17 august 1916, Romania a intrat in razboi, la 27 august, de partea Antantei. Armata romana a trecut Carpatii pentru a elibera Transilvania, dar a fost nevoita dupa un sir de victorii sa se retraga in Moldova, din cauza ofensivei pe doua fronturi a inamicului. Armata si autoritatile statului s-au refugiat in Moldova, unde s-a organizat rezistenta.
In aceste conditii tragice, Franta a oferit un important ajutor Romaniei, prin trimiterea unei misiuni militare (peste 1500 de ofiteri si soldati), comandata de generalul Henri Mathias Berthelot, sosita in tara la 16 octombrie 1916. Pentru meritele sale - reconstructia armatei romane in iarna 1916-1917 - generalul Berthelot a fost decorat cu ordinul Mihai Viteazul. Armata romana refacuta si-a demonstrat calitatile in dura campanie din vara anului 1917. La Marasti, Marasesti si Oituz, in zilele verii de acum noua decenii, fortele romane au purtat "o adevarata si mare batalie", asa cum consemna insusi generalul Berthelot. Judecata in fel si chip, dupa numarul de kilometri castigati sau pierduti, dupa jertfele facute, apararea Portilor Moldovei a insemnat pentru romanii de atunci ceea ce Verdunul a fost pentru francezi, un simbol al rezistentei. Imprejurarile politico-militare ale Primului Razboi Mondial au facut ca refacerea Armatei romane in prima jumatate a anului 1917 si bataliile de la Marasti, Marasesti, Oituz, sa fie asociate fratiei de arme cu Franta, ai caror ofiteri si ostasi din misiunea generalului Berthelot, au fost alaturi de ai nostri in lupta, facand impreuna sacrificiul suprem. In doua momente hotaratoare, la 1859 si 1917, renasterii noastre si reintregirii noastre i s-a asociat Franta.
Generalul Berthelot, deosebit de apreciat de romani, a fost declarat, dupa incheierea pacii, cetatean de onoare al Romaniei si a fost improprietarit in judetul Hunedoara, in satul Farcadin, al carui nume a devenit apoi Berthelot. Prin testamentul sau, generalul Berthelot si-a lasat intreaga avere din Romania, Academiei Romane.
Manifestarea de la Cercul Militar National din ziua de 29 august 2007 reprezinta, fara indoiala, un simbol al prieteniei romano-franceze, cimentata in anii Primului Razboi Mondial, ai perioadei interbelice si devenita in era post - Razboi Rece parteneriat strategic si alianta.

---

Despre autor: