Cei trei judecatori care au obligat Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) sa-i aprobe lui Costica Constanda dreptul de a construi pe o treime din Parcul Bordei nu au incalcat nici o lege. Omul de afaceri a scapat astfel de o posibila red
Cei trei judecatori care au obligat Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) sa-i aprobe lui Costica Constanda dreptul de a construi pe o treime din Parcul Bordei nu au incalcat nici o lege. Omul de afaceri a scapat astfel de o posibila redeschidere a dosarului.


Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis ca magistratii Curtii de Apel Bucuresti, verificati in cazul Bordei, au respectat intru totul deontologia profesionala si principul separatiei puterilor in stat. Potrivit inspectorilor CSM, celor trei judecatori nu li se poate imputa ca i-au dat dreptate lui Costica Constanda cu rea-credinta sau printr-o grava neglijenta, motiv pentru care acestia nu au de ce sa fie sanctionati. "Apreciem ca instanta de judecata a efectuat un control jurisdictional asupra legalitatii si oportunitatii unui act administrativ, fara a putea considera ca prin aceste verificari si prin dispozitia de obligare a Consiliului General la aprobarea PUZ s-ar fi substituit unei alte autoritati, depasind atributiile puterii judecatoresti. Asa fiind, nu se poate considera ca instanta si-ar fi atribuit drepturi procedurale pe care legea le transfera autoritatii executive sau legislative, incalcand principiul separatiei puterilor in stat", se arata in nota inspectiei, insusita de CSM la data de 23 august.


ARGUMENTELE. In favoarea judecatorilor a fost invocata chiar Legea Contenciosului administrativ, potrivit careia oricine se considera vatamat printr-un act administrativ al unei autoritati publice are dreptul de a se adresa instantei de judecata  pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si pentru repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Inspectorii au stabilit de asemenea ca cei trei magistrati nu au incalcat in timpul procesului vreo norma de procedura, "instanta asigurand o echitabila administrare si interpretare a probelor si caracterul contradictoriu si public al dezbaterilor".


DREPTUL DE PROPRIETATE. Potrivit notei, Curtea de Apel Bucuresti a verificat toate detaliile tehnice si situatia juridica a terenului inainte de a stabili ca cererea adresata Consiliului General de Constanda indeplinea toate conditiile legale pentru a fi aprobata. In document se arata ca judecatorii au confirmat dreptul de proprietate al omului de afaceri, care "ar fi lipsit de continut" fara aprobarea documentatiei PUZ. "Este evident ca administratia nu are putere discretionara in ce priveste activitatea sa in materia aprobarii planurilor urbanistice zonale, ci trebuie sa aprecieze asupra indeplinirii conditiilor legale. Numai daca acestea nu sunt indeplinite, refuzul de aprobare este justificat (...). In cazul in care autoritatea administrativa nu procedeaza la verificarea cerintelor de legalitate, aceasta obligatie revine instantei, pe calea controlului jurisdictional. Intr-o asemenea situatie, instanta este in masura sa examineze si sa statueze asupra fondului dreptului ce se reclama a fi incalcat", se arata in document.  


CONSECINTE. Pozitia CSM inchide definitiv posibilitatea ca decizia favorabila omului de afaceri sa mai poata fi atacata prin calea extraordinara de atac a revizuirii. O asemenea redeschidere a cazului ar fi fost posibila daca magistratii erau sanctionati disciplinar pentru rea-credinta sau grava neglijenta la pronuntarea hotararii. Omul de afaceri poate astfel sa se duca relaxat la sedinta CGMB de astazi, in care trebuie sa se ia o decizie cu privire la dreptul lui de a construi pe o treime in zona verde.


Decizia, verificataLa data de 21 iunie, Curtea de Apel Bucuresti a pronuntat hotararea finala in scandalul legat de Parcul Bordei. Consiliul General a fost obligat sa aprobe PUZ-ul care sa-i permita lui Constanda sa construiasca pe o treime din zona verde. Omul de afaceri a primit, de asemenea, si despagubiri de 17,7 milioane de euro. In motivarea deciziei, magistratii au invocat inexistenta vreunui document care sa arate ca Bordei a fost vreodata parc sau zona verde amenajata. Ei au mai sustinut ca omul de afaceri nu avea nevoie de avizul de mediu pentru aprobarea PUZ si ca astfel, in mod nejustificat, CGMB i-a respins solicitarea.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.