Kazahstanul are o politica petroliera complexa si nuantata

Importanta Kazahstanului pe piata energetica mondiala sta in rezervele sale de petrol si gaze naturale, care ar putea face din el un principal producator si exportator de energie mondial in urmatorul deceniu. Productia sa reprezinta aproximativ doua treimi din cele doua milioane de barili produsi in prezent in regiunea Asiei Centrale si Caspicei. Exporturile de petrol asigura singure o crestere a PIB ramasa de sase ani constanta in jurul a 9 procente. Chiar campul de la Kashagan, in vestul tarii, reprezinta una dintre cele mai mari exploatari petrolifere din lume.
Industria petroliera realizeaza trei la suta din PIB-ul Kazahstanului si peste jumatate din exporturi. Motiv pentru autoritati si pentru institutiile financiare internationale sa se teama de un asa-numit "sindrom olandez", consecinta unui larg influx de moneda straina care ajunge sa afecteuze ratele de schimb si, in cele din urma, sa impiedice dezvoltarea altor sectoare economice decat cel energetic. Totusi, raportul FMI din acest an noteaza o crestere "impresionanta" in sectoarele nelegate de petrol. Guvernul a intervenit si el pentru a reduce dependenta de fluctuatia preturilor mondiale la petrol si energie si a creat o autoritate aparte, National Oil Fund of Kazakhstan, in care veniturile s-au dublat anul trecut, ajungand pana la 24 miliarde de dolari.
O problema are de depasit Banca Nationala, care trebuie sa duca o politica mai riguroasa, dupa ce a ratat tinta de inflatie pntru ultimii trei ani. Banca are totusi meritul de a fi reusit sa tempereze presiunea preturilor la petrol majorand rata dobanzilor de doua ori anul trecut, in martie si iulie.

Mostre de democratie
In plan politic, Kazahstanul este o tara dominata de persoana presedintelui Nursultan Nazarbaiev, activ politic de pe vremea Uniunii Sovietice (din 1977 cand a devenit secretar al CC al Partidului Comunist din Kazahstan). In aprilie 1990 Nazarbaiev a devenit presedinte interimar, iar in 1991 presedinte ales. De atunci s-a ales de inca doua ori, ultima oara in decembrie 2005, pentru un mandat ce ar urma sa expire in 2013.
Guvernul este in functie din iunie 2003, iar dupa alegerile legislative din 2004 presedintele Parlamentului, care a acuzat manipularea scrutinului, a fost fortat sa demisioneze.
Kazahstanul este, ca si Turkmenistanul invecinat, o tara cu un regim politic mai degraba autoritar, parlamentarismul si alegerile constituind mai mult un element decorativ decat unul de substanta. Presedintele Nazarbaiev nu a ajuns la excesele lui Niazov, fostul sau omolog turkmen, insa voci tot mai multe vorbesc despre intentia sa de a se proclama sef de stat pe viata, si chiar de a fonda o dinastie.
Semnificativ in acest sens, niciun scrutin kazah, fie el prezidential ori parlamentar nu a fost recunoscut de observatorii independenti ca fiind liber si corect, iar opozitia nuare in acest mandat recent inaugurat nici un reprezentant, iar in precedenta legislatura a benefuiciat de un singur mandat. Rusia exercita in aceasta tara o influenta politica si economica majora, ca de altfel, in cvasitotalitatea spatiului ex-sovietic, prin intermediul retelei de conducte a Gazprom si al bazelor militare, cea mai importanta fiind cosmodromul Baikonur, centrul vital al programelor spatiale ruse.
Semnarea la inceputul acestui an a acordului tripartit ruso-kazaho-turkmen, treferitor la repararea si amplificarea sistemului de conducte de transport al gazului natural spre Europa de Vest a constituit o lovitura majora pentru proiectul Nabucco, sustinut de UE, iar singura bresa in sistemul rus de conducte din Asia Centrala par a fi reusit-o China, care si-a adjudecat un contract de livrare cu 100 de dolari per 1000 de metri cubi de gaz, transportati printr-o conducta ce va lega direct Kazahstanul de gigantul asiatic.

---

Despre autor: