Cele mai recente preocupari ale oamenilor de stiinta au nevoie de microscoape avansate: in urma muncii lor, lucrurile devin din ce in ce mai mici.

Cele mai mici laptopuri, cele mai usor de ascuns MP3 playere, memorii de computer de dimensiunea unui as de inima rosie, aparate radio de marimea unei particule de praf sau baterii care se pierd in palma. Nanotehnologia se lupta din greu pentru dimensiuni cit mai reduse, arata un dosar realizat de cotidianul britanic „The Guardian".

Chiar si avioanele cu reactie renunta la dimensiuni (foto stinga)Flybook, unul dintre cele mai mici laptopuri de pe piata (foto dreapta sus)Pico-ITX, o componenta cit o carte de joc(foto dreapta jos) Flybook este unul dintre cele mai mici laptopuri care pot fi gasite pe rafturile magazinelor: 23 cm/15 cm, un monitor touchscreen de 8,9 inch si conexiune wi-fi. In 2006, la un an de la lansare, era deja cumparat de peste un milion de oameni. Modelele Flybook V5 si VM, realizate de compania taiwaneza Dialogue, sint dotate cu procesoare Intel si memorie de 1 GB.

„Ce e putin mai mare decit o caramea, te conecteaza la toate statiile FM, are 1 GB cu muzica ta favorita si e disponibil la Wal-Mart?", declara incintat Michael Kobrin, editor pentru revista „PC Mag", cind a dat peste Mobi-Blu. Dupa iPod Shuffle, lansat de compania Apple, modelul Mobi-Blu revolutioneaza, la rindul sau, lumea miniaturala a MP3 playerelor in care memoria de stocare devine din ce in ce mai ieftina. Cu o structura rectangulara, cu o uimitoare independenta a bateriei de 153 de ore si cu o capacitate de 2 GB memorie flash, modelul DAH-1500i, supraintitulat si Cubul, reda fidel atit formate audio, cit si video. Playerul poate fi folosit ca reportofon, afiseaza imagini in format JPG, dispune de un radio in FM, citeste formate text si se poate oricind transforma intr-o casca pentru Skype. „Am fost asa de impresionat de DAH-1500i in timp ce il testam incit iPod-ul pe care il aveam a inceput sa se lamenteze si sa se uite la mine cu ochi de catelus", a completat expertul „PC Mag".

Chiar si cele mai impunatoare tehnologii, precum cele din industria aeronautica, au fost atinse de mania miniaturizarii. Avionul cu reactie inventat de portoricanul Juan Jiménez este cel mai mic aparat de zbor din lume. Desi s-a ridicat de la sol pentru prima data acum 30 de ani, aparatul realizat de Jiménez a fost inclus in Cartea Recordurilor in 2004. Bede BD-5J cintareste 162 de kilograme, are 3,7 metri lungime, intinderea aripilor masoara doar 5,7 metri si poate zbura cu o viteza de 483 km/h.

MP3 playerul Mobi-Blu lupta cu„gramele" in plus Bateria de hirtie este una dintre celemai mediatizate inventii ale acestui an Computerele sint pioniere atunci cind vine vorba de dimensiuni cit mai reduse. Daca acum 15 ani o unitate centrala putea sa ocupe o camera intreaga, astazi un motherboard precum Pico-ITX, scos pe piata de catre VIA in luna ianuarie a acestui an, masoara 10 cm/7,2 cm. Pico-ITX poate rula atit in sistemul Windows, cit si in Linux.

Bateria flexibila din hirtie, realizata de cercetatorii de la Institutul Politehnic Rensselaer, foloseste nanotuburi de carbon. Aceasta se poate indoi fara sa se rupa, asigurind in acelasi timp depozitarea unei energii suficiente pentru a alimenta un bec obisnuit. 90% din acest mic sistem este construit din celuloza si el are capacitatea de a functiona la temperaturi extreme, de la -37 pina la 148 de grade Celsius. „Componentele sint atasate molecular unele de altele: nanotubul de carbon este contopit in hirtie. Rezultatul final este un sistem care arata si cintareste la fel ca o bucata de hirtie", explica coautorul inventiei, Robert Linhardt. Planurile cercetatorilor de la Rensselaer sint ambitioase: ei vor sa isi dezvolte proiectul la nivelul la care, la un moment dat, vor putea sa alimenteze masinile cu ajutorul lui, arata si un articol de pe BBC News.

Oamenii de stiinta de la Universitatea Purdue au construit un motor ionic de vint care raceste cipurile calculatorului, folosindu-se de comportamentul atomilor. Inventia ar putea deschide calea unor scale mai mici in designul microcipurilor. Cum computerele devin din ce in ce mai puternice, ele au nevoie de sisteme mult mai eficiente de racire a componentelor. „La calculatoare si electronice, puterea este sinonima cu caldura, asa ca trebuie sa gasim solutii pentru a o gestiona", spune pentru BBC News Timothy Fisher, profesor asociat la Departamentul ingineriei mecanice de la Universitatea Purdue. Potrivit testului de la Purdue, un cip care functioneaza la temperatura de 60 de grade Celsius, cu ajutorul unui cooler obisnuit, este adus la 35 de grade Celsius pe baza motorului inventat de echipa acestei universitati. „Avem o imbunatatire de 250% a coeficientului de racire", se lauda profesorul Suresh Garimella, citat de „The Tech Report". Ei trebuie acum sa micsoreze prototipul de 100 de ori, in contextul in care, in prezent, el este doar de citiva milimetri. Profesorul Garimella explica, pentru BBC, ca este crucial sa isi reduca inventia la o astfel de scara pentru a putea fi aplicata la cele mai noi generatii de computere si electronice.

Ultima inventie a companiei Hitachi este tot una „foarte mica". Minicipul radio, dezvoltat de gigantul japonez, masoara 0,05 milimetri in diagonala. E atit de mic incit poate fi folosit ca o „pudra" pentru alte produse, purtind cu ele informatii care pot fi citite pe distante scurte.

Prima nanomasina din lume (foto stinga)Minimotorul de vint va aduce o clima mai buna pentru calculatoare (foto dreapta sus)Minicipul radio pastreaza informatia pe orice obiect (foto dreapta jos) Academicienii de la Universitatea Rice au dus lucrurile si mai departe: ei au construit o „masina" de doar 4 nanometri in diagonala - cam cit o secventa de ADN. Nanovehiculele vor putea fi folosite in transportul mecanismelor moleculare, explica cei de la „The Guardian". Dupa ce BMW a anuntat posibilitatea de a produce un automobil care va folosi nanotehnologia pentru toate functiile, cercetatorii de la Rice au dezvoltat prima masina moleculara din lume. „Este inceputul unei noi ere in care vom invata cum sa gestionam lucrurile la un nanonivel in sisteme nonbiologice", spune profesorul Tour, autorul cercetarii, citat de PhysOrg.com.

Ultimele inventii anuntate de oamenii de stiinta din Occident i-au impulsionat si pe oficialii de la Moscova. Rusia a anuntat ca va investi miliarde de dolari in nanotehnologie pentru a recupera terenul pierdut in fata Vestului, informeaza AFP, citata de NewsIn. „Nanotehnologia va deveni un element extrem de important al dezvoltarii industriei si stiintei moderne", a afirmat in luna aprilie presedintele rus Vladimir Putin cu ocazia unui discurs in parlament. Deputatii rusi au examinat la inceputul lunii iunie un proiect de lege privind crearea unei structuri de stat numite Rosnanotech, dotata cu un buget de cinci miliarde de dolari. Institutia va injecta fonduri in acest sector, ignorat pina acum de cercetatorii rusi. „Pentru Rusia, aceasta suma este foarte mare. Este o suma pe care cercetatorii rusi nu au mai vazut-o de mult timp", a subliniat redactorul-sef adjunct al revistei „Nanotehnologie rusa", Mihail Melnikov. „Proiectul de lege, care ar trebui sa fie validat fara probleme, este un nou indiciu al determinarii autoritatilor ruse de a se implica pe o piata in plina crestere pe plan mondial, dominata de Statele Unite ale Americii", mai scrie Melnikov.

Guvernul american investeste anual aproximativ un miliard de dolari in nanotehnologie, iar Uniunea Europeana s-a angajat sa furnizeze trei miliarde de euro in acest sens, intre 2007 si 2013. In Occident insa, sectorul stiintific beneficiaza de o sustinere mult mai mare din partea companiilor private.

Nanotehnologia de zi cu zi Sprijinul adus de nanotehnologii se regaseste deja in viata de zi cu zi, noteaza „The Guardian", de la pantalonii croiti din nanoparticule, pentru a fi rezistenti la pete, pina la cremele de protectie solara, a caror capacitate de absorbtie este intarita de aceleasi particule minuscule. Mai mult, la Universitatea din Cambridge se testeaza becuri cu durata de 60 de ani, puse in functiune de aceleasi microsisteme.

Un tinar de 17 ani a reusit „sa sparga" iPhone-ul lui Steve Jobs. Detalii pe www.cotidianul.ro/select