Fenomenele meteo extreme din ultima vreme au compromis cea mai mare parte a productiei de legume, fructe si plante industriale. Multe culturi nu au rezistat din cauza lipsei de apa, iar altele s-au copt prea repede. Calitatea slaba a terenurilor insamåntate si a ingrasamintelor folosite, precum si lipsa irigatiilor eficiente impreuna cu temperaturile extreme au distrus culturile. Nici macar pentru culturile de toamna, in special in sudul tarii, nu exista suficienta apa in sol. Asa se face ca spre sfårsitul anului fructele si legumele autohtone vor deveni raritati, iar importurile vor creste sensibil.

Anul acesta rosiile s-au copt cu o luna inainte de termen. Varza, care trebuia culeasa in noiembrie, este deja coapta. Graul a fost gata de secerat la sfarsitul lunii mai, cu cateva saptamani mai devreme. Alte legume nu prind sau se usuca din cauza lipsei de apa si a caldurii. Fructele cad din pomi pentru ca nu au apa sa se hraneasca. Culturile de rapita, soia si floarea-soarelui sunt si ele compromise in mare parte. Surse din Ministerul Agriculturii spun ca anul acesta, productia la nivel national este de 40 la suta. Agronomii avertizeaza ca temperaturile extreme si lipsa ploilor sau furtunile nu sunt insa singurele cauze ale prapadului.

Nu mai avem pamånt bun
Deocamdata, pe langa fenomenele meteo extreme, agricultura romaneasca este distrusa chiar de terenurile insamantate. “In cele mai multe cazuri, pamantul nu poate inmagazina suficienta apa, chiar daca exista perioade ploioase. La 30 de centimetri sub suprafata pamantul este tare ca betonul si apa nu trece. Asa ca, in perioadele secetoase nu exista rezerve pentru plante”, explica doctorul in agronomie Mihai Berca. Inundatiile din ce in ce mai frecvente sunt un alt efect al acestei situatii. Cand lipsa de apa este continua si la soare sunt peste 50 de grade cu plus, proteinele din plante nu mai functioneaza si culturile mor. Irigatiile nu sunt o solutie in acest context. “Solul nu este pregatit sa absoarba cantitati mari de apa. Aceasta se evapora si nu raman decat cei 30 de centimetri de suprafata, care nu rezista mult. Pentru salvarea agriculturii avem nevoie de conservarea apei in sol”, explica Berca.