Cu toate ca vara inca nu s-a terminat, in presa a inceput sa-si faca loc usor, usor, un subiect legat de iarna. Este vorba despre costurile incalzirii, o problema care, an de an, ne da aceleasi batai de cap. Cat va costa gigacaloria, este sau nu mai
Cu toate ca vara inca nu s-a terminat, in presa a inceput sa-si faca loc usor, usor, un subiect legat de iarna. Este vorba despre costurile incalzirii, o problema care, an de an, ne da aceleasi batai de cap. Cat va costa gigacaloria, este sau nu mai pregatit, fata de alti ani, sistemul centralizat de termoficare sa raspunda asteptarilor, va mai majora guvernul ajutoarele sociale pentru incalzire, sunt intrebari devenite deja clasice pentru sezonul de iarna. In plus, in acest an, guvernul mai trebuie sa raspunda la o intrebare : ce va face cu pensionarii care vor pierde ajutoarele sociale dupa majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2008? Pentru primele trei intrebari, raspunsurile se pot intui usor. Producatorii din sistemul energetic au inceput deja sa faca presiuni pentru majorarea preturilor la gicacalorie motivand, si aici pe buna dreptate, ca inregistreaza costuri mai mari cu materia prima comparativ cu anul trecut. Daca in iarna 2006/2007 s-au inregistrat preturi la gicacalorie pe alocuri de 120- 140 lei, si chiar peste, este de asteptat ca acestea sa bata spre 180-200 de lei in iarna care vine. Ce nu spun ei insa, este ca in aceste preturi este inclusa si ineficienta sistemului. Un sistem invechit, energofag si cu un randament scazut, unde investitiile sunt la cota de avarie, in cel mai fericit caz. Ajungand in acest punct, merita sa facem precizarea, pentru a pastra linia adevarului, ca lipsa investitiilor nu li se poate imputa in totalitate unitatilor respective, cat mai ales guvernului trecut care a trimis direct spre faliment multe dintre termocentrale atunci cand le-a plasat in subordinea autoritatilor locale. In sine, masura era buna, dar cu conditia ca toata lumea sa plateasca factura la intretinere, dar intr-o societate in care marii datornici au fost obisnuiti ca pana la urma se va gasi cineva care sa le stearga datoriile, sub un motiv sau altul, era si greu de crezut ca cetateanul de rand va face altceva. Multi dintre ei aveau si o justificare solida pentru comportamentul lor financiar : veniturile nu le permit plata facturilor. Acelasi lucru se va intampla si in acest an, iar regiile de termoficare se vor trezi, din nou, cu datorii uriase fata de producatorii energiei termice. De aici si justificarea lor ca le lipsesc banii pentru schimbarea retelei invechite de conducte. Un lant al slabiciunilor in care problemele nu pot fi rezolvate separat pentru ca toate au aceleasi cauze. Unii au fost obisnuiti sa nu plateasca, iar altii sunt prea saraci sa o faca. Daca guvernul nu va gasi o solutie pentru rezolvarea acestui complex de probleme, lucrurile vor continua sa se agraveze pentru ca din 2009 toate subventiile pentru incalzire trebuie retrase. Sigur, premierul se poate gandi ca la anul sunt alegerile parlamentare, iar castanele le vor lua altii in 2009. In ceea ce priveste majorarea ajutoarelor sociale, executivul are de luat o decizie grea pentru ca banii sunt putini si nu pot ajunge la toti. Pentru a evita situatia ca un million de pensionari sa piarda ajutorul dupa majorarea pensiilor, iar alti sa-l primeasca diminuat, guvernul ar putea lua masura de a creste valoarea venitului minim pentru care se acorda ajutorul. Ar fi un efort financiar considerabil pe care liberalii si l-ar putea asuma in contextul anului electoral care urmeaza. In acest caz se iveste insa o alta problema. Ajutoare pentru incalzire primesc nu doar pensionarii, ci si alte persoane cu venituri foarte modeste. Prin majorarea valorii venitului minim care ar da dreptul la primirea ajutoarelor, numarul acestor persoane ar creste considerabil, iar executivul s-ar vedea nevoit sa scoata mai multi bani de la buget, bani pe care insa nu-i are decat daca taie din alta parte.
Despre autor:
