Printre nenumaratele erori de traducere pe care le-am colectionat, una ma urmareste fara mila. La un festival de filme documentare, sintagma din titlu, "munca grea", a ajuns "meserie penibila".  M-am intrebat si ma intreb daca se poat
Printre nenumaratele erori de traducere pe care le-am colectionat, una ma urmareste fara mila. La un festival de filme documentare, sintagma din titlu, "munca grea", a ajuns "meserie penibila".  M-am intrebat si ma intreb daca se poate spune asa ceva in legatura cu o profesiune. O lista de ocupatii dificile, toate in domeniul stiintei, m-a cam pus pe ganduri. Incep sa cred ca exista domenii destul de putin atragatoare.  Pentru inceput, biologia fecalelor de balena, nu cele din care se extrage ambra folosita in parfumerie, ci excrementele banale care plutesc in oceanul planetar. Exista specialisti care le studiaza cu scopul de a imbunatati sansele de supravietuire ale cetaceelor. Ei folosesc caini de vanatore, capabili sa perceapa de la distanta obiectul studiilor, economisind astfel timpul de cautare.   De curand a fost filmata o imensa bula de gaze provenita din intestinul unei balene albastre, noutate absoluta. Dar cand a ajuns la suprafata au ocolit-o... Mai putin agreabil decat romanul "Toate panzele sus!" Alta lectura, alta ocupatie. Thomas Harris, creatorul psihiatrului canibal Hannibal Lecter, pomeneste metoda de stabilire a decesului prin identificarea insectelor care ataca victima. Nu, nu este vorba de fictiune, exista o entomologie judiciara (ruda a medicinei cu acelasi nume) care permite stabilirea ceva mai precisa a momentului mortii, esentiala in justitie. Droguri ilegale? In sport? In cele trei saptamani ale unei olimpiade, zeci si zeci de tehnicieni testeaza mii si mii de mostre de material biologic pentru a-i depista pe cei care nu respecta regula jocului. O ocupatie importanta, dar ale carei rezultate nu bucura pe nimeni.   Am fi tentati sa credem ca un voluntar dispus sa petreaca doua saptamani culcat in pat, hranit doar cu lichide, echipat cu sonde pentru nevoile fiziologice, este un lenes incurabil. Nici vorba. Avem de-a face cu participantii la studii legate de zborul in Cosmos, mai precis la evaluarea efectelor imponderabilitatii. Tinuti cu picioarele mai sus decat capul, rareori plimbati din loc in loc in scaune cu rotile, cobaii umani nici macar nu se plang. Se vorbeste chiar de concurenta la ocuparea locurilor disponibile. Slabiciunea pentru muzeele de istorie naturala (am petrecut multe ore in Muzeul Antipa) ma face sa-i privesc cu mai multa simpatie pe cei care lucreaza la prepararea exponatelor. Oameni care traiesc zi de zi in miros de formol. Ma trec fiorii.   Nici specialistii in garbologie nu o duc prea bine. Ei se ocupa cu analiza cantitativa si calitativa a gunoiului menajer (garbage). Pe langa importanta economica a domeniului, care livreaza informatii esentiale pentru producatorii de alimente sau de obiecte casnice, pot fi confirmate sau infirmate unele sondaje. Un singur exemplu: sunt comparate raspunsurile legate de igiena personala cu numarul de ambalaje de sapun si pasta de dinti al populatiei studiate. Simplu. Oceanografii nu o duc nici ei stralucit. Asta fiindca ne ofera fara incetare doar vesti proaste, specii pe cale de disparitie (dupa vara lui 2084 luati-va adio de la fructele de mare), cantitati incredibile de pungi si sticle de plastic in Atlanticul de Nord, incalzirea globala si multe altele.   Dar scafandrii din oceanografie duc o viata relativ usoara, spre deosebire de cei care lucreaza in medii toxice, radioactive, pe scurt, foarte periculoase. Imbracati in costume care rivalizeaza cu cele folosite de astronauti, ei plonjeaza in ape poluate, desfunda, repara. Cea mai dificila misiune descrisa de unul dintre ei a fost coborarea in bazinul cu ape reziduale (termen elegant pentru dejectii) al unei ferme de porci. Floare la ureche, sustine un chirurg veterinar, trimis in Africa pentru a steriliza cativa elefanti masculi care se reproduceau prea rapid si consumau prea multa hrana. Lovit de o sageata cu tranchilizante si ridicat in picioare cu o macara, elefantului i se introduce in abdomen un laparoscop, instrument cu fibre optice care foloseste la vizualizarea organelor interne. In cazul elefantului, testicolele, aflate in interiorul abdomenului, sunt ascunse sub trei straturi: 5 centimetri de piele, 10 de grasime si cam 25 de centimetri de tesut muscular.   Foarte rapid (nimeni nu stie exact cat va dura efectul sedativelor), dar cu multa grija, se executa o ligatura a cordonului spermatic, o vasectomie. Viata sexuala a elefantului nu va avea de suferit, dar capacitatea sa de reproducere dispare. Aproape sigur. Meserii grele, frumoase poate, utile sigur, dar grele.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.