MOSTENIRE - Comunistii au plecat si au lasat ghetoul  Peste 200 de romani traiesc fara acte de identitate intr-o localitate care nici ea nu exista pe harta tarii. Dupa caderea comunismului, oamenii veniti aici din toate colturile tarii au ramas ai nimanui. Copii si batrani traiesc din mici furtisaguri si din reciclarea fierului vechi. La un pas de Hidrocentrala Portile de Fier II rezista cu stoicism cea mai controversata asezare omeneasca din judet: Colonia Portile de Fier II. Este greu de inteles cum in Romania poate exista o asezare omeneasca de teapa acesteia, unde batrani si copii traiesc laolalta cu caini si cu sobolani printre mormane de gunoaie, avand ca adapost baraci vechi si insalubre, unele fara acoperis, fara prea multa apa si fara iluminat public.   NASTEREA GHETOULUI. Colonia din Insula Ostrovul Mare a luat fiinta in anul 1977, ca urmare a planului de construire a Hidrocentralei Portile de Fier II. Au fost adusi muncitori din toate colturile tarii si de toate varstele. Peste noapte a luat fiinta un adevarat oras, ridicat in special din baraci din carton si doar doua-trei blocuri din caramida, destinate bineinteles stabilor. Cei casatoriti au adus cu ei si nevestele, si copiii, si astfel, in scurt timp, numarul locuitorilor a ajuns sa treaca de 10.000, cu mult mai mult decat au estimat autoritatile timpului respectiv. Peste noapte au luat fiinta o gradinita, o scoala cu clasele -VIII, un liceu seral si bineinteles magazine, restaurante si alte localuri publice.    ASEZARE TEMPORARA. Pentru construirea Hidrocentralei Portile de Fier II, o parte din terenul Insulei Ostrov a fost preluat din patrimoniul CAP si trecut in custodia Hidroelectrica, aici luand nastere aceasta colonie. La finalizarea lucrarilor, aceasta suprafata de teren trebuia redata Primariei Gogosu, asa cum a fost preluata initial, pentru a putea fi redata circuitului agricol. In  2003, Hidroconstructia a predat Primariei Gogosu intreaga suprafata a acestei colonii, insa cu tot ce era pe ea, respectiv baracile si toate celelalte constructii, mai bine zis un adevarat "cimitir" de fiare si constructii vechi. Daca pana in 2003, chiar daca nu era trecuta pe harta tarii, colonia era recunoscuta de autoritati, dupa predarea terenului catre primarie, asezarea nu a mai prezentat nici un interes. "Pe harta nu exista decat PF II, insa colonia nu exista. Nici nu avea cum sa existe, ea fiind construita doar temporar. Acum am refacut Planul Urbanistic General si am cuprins si aceasta zona, insa nu pot sa trec cu vederea mizeria si debandada ce stapaneste aici", a declarat primarul Gheorghe Hanes.   FARA INTOARCERE. Imediat dupa 1989, lucrurile au inceput sa se inrautateasca. Incet, incet, lucrarile s-au finalizat, multi muncitori au iesit la pensie si s-au intors in locurile natale, insa multi au ramas pe loc. Nu aveau unde sa se mai intoarca. Chiar daca au ramas fara locuri de munca, imediat dupa revolutie au inceput sa "dea o mana de ajutor" la planul de distrugere a coloniei. S-a furat ca-n codru, in special materiale feroase ce se gaseau aici din belsug. Sute de familii isi duc si astazi existenta doar din demolari, furtul si vanzarea fierului. Cu timpul, fiecare locuitor al baracilor a construit tot felul de acareturi, depozite, soproane, garduri, gradini si alte dependinte, ce dau asezarii un aer de ghetou. "Locuim aici din 1977, iar acum suntem goniti ca niste caini din locuintele noastre. Acum nu mai avem unde sa ne ducem si incercam sa traim si noi cum putem. Ne-am facut pe langa baraci cate un cotet de porci, de pasari, cate o gradina, sa avem si noi de toate, ca oamenii gospodari. Pana acum ceva timp, pe tevile de apa veneau broaste, melci si alte ganganii. Acum se incearca refacerea tevilor, ca am inteles ca ar veni italienii sa deschida aici nu stiu ce. Noi insa nu plecam de aici", declara Daniela Popescu, una dintre locatare.  La ora actuala, in aceasta asezare umana netrecuta pe harta tarii traiesc in jur de 250 de persoane. Dintre acestia, mai mult de jumatate nu au acte de identitate emise de autoritatile locale. Cu totii insa asteapta cu sufletul la gura venirea investitorilor italieni. "Incerc sa pun capat acestei mosteniri comuniste. Ca primar nu pot pune in pericol viata acestor oameni, chiar daca multi dintre ei traiesc doar din furturi. Am demolat mai toate acareturile, sa pot da acestei colonii o fata mai umana. Am concesionat unui italian in jur de 40 de hectare de teren in vederea deschiderii aici a unei afaceri, iar un alt italian a cumparat zece blocuri ce stateau sa cada. Investitorii insa asteapta deschiderea vamei de la Portile de Fier II pentru a putea sa-si dea drumul la afaceri", a declarat Hanes.