Diaspora romaneasca acuza la unison impotenta MAE

A noua editie a taberei de vara de la Izvorul Muresului a reunit anul acesta cateva zeci de reprezentanti ai romanilor din afara granitelor. Majoritatea celor care au luat cuvantul au criticat colaborarea cu Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni (DRRP), din cadrul MAE, dar si relatia „paralela“ cu reprezentantele diplomatice cu care vin in contact. Deblocarea procesului de acordare a cetateniei romane a facut obiectul unei rezolutii care are in vedere „inlaturarea erorilor trecutului, cu prioritate a celor generate de ocupatia sovietica in estul Europei“. Discutiile sunt insa departe de a aduce solutii in problemele comunitatilor romanesti, dar lupta pentru electorat ar putea schimba jocul, asa cum s-a intamplat cu legea pensiilor. Ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, nu a onorat invitatia organizatorilor. Consilierul prezidential Constantin Degeratu a declarat ca Presedintia a fost reprezentata la acest eveniment intrucåt relatia cu romånii din afara granitelor este o directie de actiune strategica pentru securitatea na tionala.

Copiii nascuti in strainatate se afla in situatia de a ramane o perioada prea mare de timp fara identitate. Obtinerea unui certificat de nastere dureaza trei luni, costa 150 de euro, iar parintii trebuie sa faca un drum de 500 de kilometri pana la Consulat. Ca si restul vorbitorilor, Maria Iancu, de la Asociatia Fratia din Portugalia, s-a plans ca banii obtinuti de la DRRP prin proiecte ajung mult prea tarziu, iar intocmirea necesita o munca de Sisif. Ea a atras atentia ca ambasada a refuzat sa se implice in problemele imigratiei, invocand „anumite principii“. Un consilier de la misiunea diplomatica de la Lisabona s-a oferit sa ajute, dar a cerut sa fie tinut in secret. Multe dintre asociatiile diasporei nu au personal instruit sa intocmeasca proiecte de finantare. In acest sens, Cristi Ariton, de la Asociatia Studenteasca din Italia, a propus trimiterea unor traineri care sa ajute la intocmirea proiectelor de finantare. „Ambasada de la Roma nu misca. Cu Departamentul de Cultura avem o relatie paralela. Propun infiintarea unui post de atasat pe probleme de imigratie“, a spus acesta, invocand lipsa de comunicare. „DRRP te ajuta, dar trebuie sa faci ce iti spun ei. Propun ca acest departament sa nu mai tina de MAE, sa fie infiintat dupa modelul ANI“, a mai spus Ariton.

In plus, personalul consular are de-a face zilnic cu peste 300 de cereri si nu poate face fata fizic situatiei. La Consulatul de la Barcelona, oamenii se calca in picioare.

Statutul DRRP e la mana intereselor politice
Istoricul Mircea Dogaru a adus in discutie exemplul Ungariei, care ar avea o strategie pe 500 de ani pentru minoritatea maghiara. „Ungaria lucreaza la ce urmeaza dupa moartea Uniunii Europene“, a sustinut istoricul, care intrevede o divizare a UE pe principiul „tot ce e mic e minunat“ si usor de controlat. „O parte din dificultatile semnalate tin de disfunctionalitatile din tara, de haosul din MAE. Un lucru grav este politizarea DRRP“, a afirmat Olguta Vasilescu, deputat PRM. Miza discutiilor legate de acest departament este stabilirea autoritatii careia i se subordoneaza. Parlamentul a respins propunerile Presedintiei de a lua in subordine DRRP, iar Legea pentru romanii de pretutindeni a fost trimisa din nou la Camera Deputatilor. Cei prezenti au cerut scoaterea din subordinea MAE.

---

Despre autor: