L-am gasit trebaluind pe langa Patriarhia Greaca. "E parintele Ioanichie", ne lamureste "ghidul nostru" - maica Teodora.   Parintele din fata noastra, maruntel si agitat, cu poalele ridicate in brau descoperindu-i o pereche de cizme de cauciuc, isi vedea de treaba, dojenindu-si in greaca ajutoarele, salutand in araba trecatorii...   DE FRICA SATANEI. "A, sunteti romani!", isi indreapta parintele privirea arzatoare catre noi. "Nu stau de vorba cu voi, ca ati intrat in Europa!" "De ce, parinte? Ce rau facem noi cu Europa?", incercam totusi sa ne "dezvinovatim". "Pai, cum, nu aveti pe viza numarul 666?" Nu stiam ca suntem, ca proaspeti membri ai Uniunii Europene, "satanisti". "De aia nu o sa mai plec vreodata din Israel. Sa nu ma insemne si pe mine cu o astfel de viza", declara convins parintele. Ne despartim de calugarul roman sperand sa-l prindem intr-o dispozitie mai buna. Ne-am reintalnit la Biserica Romaneasca din Ierusalim. Fara a-si da acceptul pentru un interviu clasic, parintele Ioanichie s-a lasat condus pana la Patriarhia Greceasca, unde-si indeplineste "ascultarile" din 1978.     CALUGARUL DEZERTOR. Nici nu am simtit trecerea timpului, acaparati de povestea de viata a preotului. In noiembrie 1975, Ioanichie (nu-si spune numele de mirean), inrolat la o unitate de tanchisti din Pitesti, fuge din post. Acasa, in Neamt, fara a asculta ruga parintilor, decide sa se calugareasca. Soarta nu i-a fost alaturi insa. Vigilenta, Securitatea l-a gasit la manastirea unde se retrasese si l-a arestat. Dupa o judecata sumara, i-au dat drumul, caci facuse "pe nebunul" cu Securitatea: "Am jucat teatru si mi-a mers", recunoaste parintele Ioanichie.   CETATEAN IN CINCI STATE. Are cinci cetatenii - romana, greaca, israeliana, canadiana, americana. Este cetatean grec pentru ca a slujit o perioada la Muntele Athos. A primit binecuvantare de la Patriarhia Greaca sa-si continue ascultarile pe Pamantul Sfant. Din 1978, cand a sosit in Israel, a mai fost plecat in Statele Unite si Canada.  IN SLUJBA GRECILOR. "Mai vechi decat mine prin locurile astea sunt niste maici din Bethleem. Comunistii romani au vrut sa ma scoata cu forta din Israel, retinandu-mi chiar pasaportul la Ambasada. Dar eu m-am impotrivit si, de aceea, am ales sa slujesc la greci", marturiseste parintele Ioanichie.   PANTELE-FOTOREPORTER. Tot povestindu-ne despre una, despre alta, parintele Ioanichie ne-a prins "pe picior gresit" la capitolul arhitectura. "Cum sa nu stiti stilurile arhitectonice? Ce fel de ziaristi sunteti voi?", ne mustra calugarul. "Pai eu am facut sase luni fotojurnalism, am camera plina de poze, unele istorice." Simtindu-ne curiosi si dornici sa "prindem" ceva fotografii inedite, preotul ne taie elanul: "Nu pot sa va arat nici o fotografie, pentru ca nu am nimic la indemana. Camera mea e plina, mi-ar trebui un om, doi ca sa organizez o arhiva. Iar dupa ce mor eu, grecii o sa curete camera. E pacat de ce se va pierde".   BINECUVANTAREA. Ne despartim cu greu de parintele Ioanichie, dar stim ca-l asteapta indatoririle bisericesti. Ii multumim pentru "plimbare" si parintele pare a se scuza: "Eu as avea multe de spus. Daa€™ cine sa ma asculte? Turistii vin si pleaca...". Ne aplecam sa ne primim binecuvantarea: "Sa scrieti numai ce-am spus eu si nimic altceva. Dumnezeu sa va aiba in paza!".     Maica Nicodima Pe maica Nicodima am gasit-o in preajma asezamantului romanesc ce se construieste la Ierihon. Este una dintre maicile romance "cu vechime" de la Locurile Sfinte: "M-am calugarit in 1945. La Ierusalim am venit din 1985. Tare m-am mirat ca nu avem nici o manastire in Tara Sfanta. Am plans de mi-am uscat ochii. Dar mi-a aparut in vis Maica Precista si mi-a zis: «Nu mai plange, Nicodima, ca o sa aveti manastire la Ierihon». Proorocirea Sfintei Fecioare s-a adeverit, iar maica e fericita". Ne-a rugat sa-i dam poza la ziar, s-o vada si pe ea rudele, caci nu s-au mai intalnit din 1990. In camaruta de la Reprezentanta Patriarhala, maica Nicodima isi petrece timpul impletind cruciulite din margele, pe care le vinde alaturi de cartile despre sfinti si lumanari.