Recunosc ca fac parte din grupul celor care nu isi pot incepe ziua fara o ceasca de cafea. Mai mult, sustin ca nici macar nu ma trezesc din somn pana cand nu simt aroma emanata  de  modesta mea cafetiera. Aerosoli de cafea? Nici vorba. Sunt o victima inocenta a efectului placebo. Inca o marturisire. Mi se intampla sa cumpar cate o carte doar fiindca imi place cum suna titlul. Un exemplu recent: "Science Friction", o colectie de editoriale semnate de Michael Shermer. Mai exista inca un autor, Stephen Strauss, care foloseste exact acelasi titlu pentru rubrica sa. Amandoi ataca o tema perena, efectul placebo. Originea, psalmul 116, versetul 9, in latina: "Placebo Domino in regione vivorum", care a servit multe secole ca deschidere a primului antifon din vecernia de inmormantare sau pomenire. Textul era cantat de prin secolul al XIII-lea, mai ales de catre bocitorii mercenari. Cu timpul, "placebo" a devenit un sinonim pentru "nesincer". Chaucer ii pomeneste pe falsii laudatori: "Capelani ai diavolului, mereu cantand placebo", in "The Canterbury Tales". Pe la sfarsitul secolului al XVIII-lea, cuvantul incepe sa se refere la medicamentele prescrise mai mult pentru placerea pacientului decat pentru efectele lor curative. Prin anii a€™20 apare sintagma "efect placebo", care descrie diferenta dintre efectul real al medicamentelor si influenta lor psihologica. Desi privit cu neincredere, efectul placebo s-a dovedit a fi util in proportie de 90%, ca tratament al durerilor produse de angina pectorala, uneori pentru relativ multa vreme. Rezultate bune au fost observate si in astm, herpes, rau de mare si multe, multe altele. In ultimul deceniu, specialistii au inceput sa inteleaga ce se intampla in culisele efectului. Surpriza, administrarea de placebo cu intentia de a diminua durerea fizica, a pus in evidenta o activitate marita a unor regiuni ale creierului. Care anume? Exact acelea unde sunt produse endorfinele, misterioasele molecule ale placerii si combaterii durerilor. Se incearca diverse tehnici care sa-i faca in stare pe pacienti sa-si stimuleze productia de endorfine, fara a folosi vreun medicament, activ sau nu. Ne apropiem de efectul placebo fara placebo? Circula ideea inlocuirii termenului, cu toate conotatiile sale negative. Avem nevoie, sustin expertii, de ceva mai putin peiorativ, lipsit de incarcatura de dispret pe care o cara cu el cuvantul "placebo". Sa nu uitam ca pacientii carora li se spune ca primesc un placebo pierd mai bine de jumatate din efectul pozitiv al acestuia. Noul termen inca nu a fost gasit. Scepticii sustin ca de fapt medicii doresc ca pacientii sa simuleze, nu starea de boala, ci pe cea de bine. Suna destul de complicat... Nu insa pe cat de complicata este povestea unui soi de cafea care cred ca ar putea-o trezi din somn pana si pe frumoasa din padurea adormita. La pretul de vreo 1.320 de dolari kilogramul nici nu ar fi de mirare. Daca aflam si cateva detalii ale procesului de productie avem sanse sa ne dumirim. Boabele de cafea nu sunt recoltate de mana omului, ci de ghearele si coltii ascutiti ai unui animal din familia Viverridae, civeta, vag asemanator cu mangusta, castorul si chiar pisica. Mica fiara alege doar fructele cele mai gustoase. Dupa ce mesteca partea carnoasa, ea inghite samburele, caruia trecerea prin tubul digestiv al civetei ii mai scade din continutul de cafeina si din gustul amar. Extrase din excrementele animalului, boabele de cafea (fie din specia Robusta, fie Arabusta) vor fi cojite, prajite si macinate. Rezultatul, cunoscut in Vietnam sub numele de "caphe cut chon" (cafea din dejectii de vulpe!), iar in Indonezia drept Kopi Luwak (cafea de civeta) ajunge la pretul pomenit mai sus in marile magazine de delicatese. O ceasca de cafea ca asta, una singura, costa 30 de dolari in barul unui hotel de lux din Hong Kong. Aroma neobisnuita a cafelei de civeta este poate legata si de prezenta unor glande perianale care produc o substanta asemanatoare cu moscul folosit in industria parfumurilor. Massimo Marcone, specialist in alimente care starnesc scarba oamenilor obisnuiti, autor si al unui studiu despre branza "casu fragisu" (detaliile sunt socante!) interzisa de autoritatile italiene, a ajuns la concluzia ca aceasta Kopi Luwak este de multe ori falsificata. Cu toate astea, multe publicatii specializate in delicatese greu de procurat continua sa vorbeasca despre efectul de nedescris al acestei cafele bizare. Sa fie oare inrudit cu venerabilul efect placebo?