Intr-un interviu acordat Agentiei Mediafax, Mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, IPS Bartolomeu, a cerut politicienilor sa respecte Bisericii dreptul si libertatea de a-si alege singura Patriarhul si a negat existenta, in cadrul ei, a doua tabere: traditionalisti si ecumenisti. IPS Bartolomeu, care reafirma ca nu va candida la fotoliul de Patriarh, considera ca este esential ca viitorul Intaistatator al BOR sa nu fie obiect de santaj, fie in planul moral, fie in cel politico-social, de unde l-ar pandi taina colaborarii cu organizatii sau structuri acoperite, inclusiv cele de informatii.
Inalt Prea Sfintia Voastra, prin trecerea la cele vesnice a PF Teoctist, Biserica Ortodoxa a pierdut un Patriarh, iar dvs. un prieten. Cat de apropiat ati fost de PF Teoctist?
Ne-am cunoscut in 1942, cand eu am devenit calugar si apoi ierodiacon in manastirea Antim din Bucuresti. Teoctist Arapasu, cu vreo sase ani mai in varsta, era deja ierodiacon si slujeam amandoi, cu orarele pe umar, in aceeasi biserica. Tot amandoi faceam si "ascultare" monahala, adica munca fara plata, in cele doua magazine ale Institutului Biblic si uneori ne potoleam foamea cu o lipie si o lubenita, impartite pe din doua. Facand parte din aceeasi generatie, ne-am apropiat sufleteste si, fara sa ne tutuim, am devenit prieteni, o amicitie care avea sa dureze, iata, saizeci si cinci de ani, nu fara lungi intreruperi si nu fara divergente de opinii sau pozitii, normale la doua temperamente si destine diferite.
Nici nu a fost bine dus la groapa Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe, ca au si inceput sa apara controverse si jocuri de culise privind alegerea viitorului Patriarh. Ati anuntat ca nu veti candida, fara sa va motivati decizia. Credeti ca urmasul PF Teoctist poate fi ales prin interventia masonilor sau a politicului?
Intr-adevar, raspunzand la intrebarea unui post de radio, am declarat ca nu voi candida. Cred ca decizia mea este una a bunului simt: nu pleaca de pe scaunul patriarhal un nonagenar pentru ca sa vina un octogenar. Nu ma incanta gandul de a sta pe tron vreo doi-trei ani doar pentru ca sa mor Patriarh, cu medalii post-mortem, fanfara cu tobe si salve de pusca. Nu ma intereseaza cum voi muri, ci cum voi invia. De bine, de rau, sunt si om de litere si am simtul masurii. Iata insa ca, in pofida acestei decizii, unele voci din mass-media imi angajeaza numele in combinatii electorale eclesiastice. Vreau sa precizez ca, in acest context, nu sunt impotriva nimanui si nici nu stau in spatele cuiva. Pe de alta parte, luna viitoare va fi prima alegere libera de Patriarh in istoria Bisericii noastre, deci un moment crucial pentru exercitarea acestei libertati. Fac un apel la fortele politice, fie ele de suprafata sau oculte, sa-i respecte Bisericii dreptul si libertatea de a-si alege singura Patriarhul, in conformitate cu canoanele si legiuirile proprii, chiar daca s-ar intampla ca vreunul din candidati sa le solicite sprijinul.
Jocurile de culise par sa afecteze si Biserica Ortodoxa in conditiile in care se anunta o asa-zisa lupta pentru putere intre candidatii "traditionalisti" si "ecumenisti" la Scaunul Patriarhal. Este adevarata o astfel de impartire in sanul Bisericii Ortodoxe Romane?
De peste paisprezece ani sunt membru al Sfantului Sinod si de abia de curand am aflat ca in sanul nostru ar exista doua partide rivale. E o facatura a unor jurnalisti agramati, preluata fara nici un discernamant de altii. Agramatismul consta in faptul ca traditionalismul nu se conjuga cu ecumenismul, si nici viceversa. Ortodoxia este prin definitie conservatoare, ca una care pastreaza cu strictete tezaurul dogmatic, asa cum l-a mostenit din Sfanta Scriptura si de la Sfintii Parinti, fara nici o stirbire si fara nici un adaos, dar, in acelasi timp, cea romaneasca este si innoitoare, ca una care tine pasul cu vremea; sa ne gandim doar la evolutia limbii liturgice, a muzicii psaltice, a arhitecturii. Cat despre ecumenismul inteles corect, adica dialogul nostru cu confesiunile crestine sau cu alte religii, el reprezinta un capitol important al intregii Biserici, iar nu al unei factiuni. Intre cele patru comisii ale Sfantului Sinod exista si aceea a Relatiilor Externe Bisericesti, condusa si coordonata de un mitropolit cu experienta in domeniu. Pe de alta parte, Bisericii nu i se pot aplica standardele vietii politice, adica in ea nu poate exista "lupta pentru putere", ci oferta de slujire, iar alegerea unui ierarh nu este o victorie, ci o chemare. Principiul evanghelic e suveran: "Acela care vrea sa fie mare intre voi sa fie slujitorul vostru; si acela care vrea sa fie intaiul intre voi sa va fie voua sluga" (Matei, 20,26-27). De altfel, puterea patriarhului e foarte limitata in Biserica noastra, care are o structura soborniceasca. In principal, Patriarhul este presedintele Sfantului Sinod si are un singur vot. Atributiile lui tin mai mult de executiv, adica administreaza ducerea la indeplinire a hotararilor Sfantului Sinod. Desigur, daca este inzestrat si cu o anume charisma, el poate avea si viziuni de ansamblu asupra unor perspective de revigorare a Bisericii, prin Traditia care se innoieste din propria-i substanta. Dar, repet, totul in duh sobornicesc.
Daca ar fi sa faceti un portret al viitorului Patriarh, cum ar trebui sa fie acesta? Ce calitati ar trebui sa aiba?
Raspund prin a cita textul articolului 128, aliniatul 2, din Statutul Bisericii noastre: "Pentru slujirea, vrednicia si raspunderea de Patriarh este eligibil oricare dintre Mitropolitii, Arhiepiscopii si Episcopii eparhioti in functiune, cetateni romani, care s-au impus in constiinta Bisericii si a societatii prin viata curata, cultura teologica, demnitate eclesiala, zel misionar si simt gospodaresc". Viata curata presupune o biografie lipsita de vicii sau afilieri ascunse, adica un statut care sa-i confere Patriarhului libertatea de a nu fi terorizat de strigoii santajului. E absolut esential ca Patriarhul sa nu fie obiect de santaj, fie in planul moral, fie in cel politico-social, de unde l-ar pandi taina colaborarii cu organizatii sau structuri acoperite, inclusiv cele de informatii. Prin cultura teologica e capabil sa vegheze la pastrarea tezaurului doctrinar al Bisericii. Demnitatea eclesiala implica indeosebi relatia cu puterea seculara, unde reflexele slugarnice ale trecutului se cer inlocuite cu respectul decent. Zelul misionar rezida in intreaga dinamica a vietii bisericesti, de la cateheza pana la asistenta sociala. In sfarsit, Patriarhul trebuie sa aiba si pricepere in treburile administrative, fara sa devina, neaparat, un manager.
Tinand cont de acest portret, carui candidat i s-ar potrivi cel mai bine?
Pe de o parte, nu exista o lista oficiala de candidati, ci doar speculatii ale presei. Pe de alta, chiar daca ar exista, m-as abtine.
Dvs., ca Mitropolit, ati avut si aveti un cuvant greu de spus in cadrul BOR. Faceti vreo recomandare membrilor Colegiului Electoral sa sustina un anume candidat? Este un moment de incercare pentru Biserica Ortodoxa?
Biserica dispune astazi de criterii statutare foarte precise asupra alegerii unui nou Patriarh. Practic, puterea sta in mana Sfantului Sinod. El este acela care, intr-o sedinta speciala, prin vot secret si, daca e cazul, prin repetate tururi de scrutin, desemneaza doi sau trei candidati la scaunul patriarhal. Acestia, si numai acestia, sunt prezentati Colegiului Electoral, care isi tine sedinta in aceeasi zi, spre a alege unul. Un "Deus ex machina" este exclus. Idealul ar fi ca ei, candidatii, sa fie atat de apropiati ca valoare, incat, pe oricare din ei l-ar alege Colegiul, sa fie bun. Dezbateri pe tema candidatilor pot avea loc numai in sedinta speciala a Sfantului Sinod, unde fiecare membru are dreptul sa propuna, sa pledeze sau sa-si exprime rezervele. Nu ma consider a avea un "cuvant greu", dar imi voi exercita prerogativele statutare, alaturi de colegii mei.
Patriarhia in conflict cu Mircea Dinescu
Patriarhia Romana a anuntat ieri ca va sesiza Colegiul CNSAS in legatura cu afirmatiile lui Dinescu potrivit carora mitropolitului Ardealului, Antonie Plamadeala, i-ar fi cerut lui Nicolae Ceausescu sa-l faca general. In replica, Mircea Dinescu a sustinut ca Patriarhia Romana este mai interesata de amanarea deconspirarii preotilor care au colaborat cu Securitatea decat sa rezolve problema.
ZIUA FOTO Patriarhia Romana a apreciat ca declaratiile lui Mircea Dinescu (foto) sunt incompatibile cu statutul de membru al Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si ca intra sub incidenta art. 24 din Legea nr. 187/ 1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica. Potrivit legii, a subliniat Patriarhia, "prezentarea denaturata a datelor din dosarul de Securitate, in scopul discreditarii sau al nedeconspirarii, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea dreptului de a mai lucra in domeniul arhivelor". Mai mult, legea prevede si ca darea spre publicitate a unor date sau informatii din dosare, necorespunzatoare adevarului, de natura sa lezeze viata, demnitatea, onoarea sau reputatia unei persoane constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la trei luni la trei ani. "Sa ma reclame, abia astept! Vor fi surprinsi sa afle ca informatiile pe care le-am dat publicitatii nu le am din vreun dosar de la CNSAS, ci dintr-o cu totul si cu totul alta sursa. Sa ma reclame unde doresc domniile lor", a raspuns Dinescu, citat de Mediafax. El a adaugat: "Informatia asta a ajuns la mine printr-un prieten care avea o ruda ce se ocupa de Patriarhie, din partea Partidului. Prietenul acesta al meu a vazut pe masa de documente a respectivului membru de familie o scrisoare adresata de Antonie Plamadeala lui Ceausescu si mi-a relatat despre existenta si continutul ei", a explicat Dinescu. El a mai spus ca scrisoarea i-a fost trimisa lui Ceausescu de inaltul ierarh "inainte de un 23 august", zi de sarbatoare in care Ceausescu facea avansari in grad. "Cerea acolo, negru pe alb, sa fie avansat la gradul de general pentru ca a stat prea mult timp colonel", a mai spus Dinescu. (C.A.)
Colegiul Medicilor vrea s-o lalaie doua luni
Analizarea de catre Colegiul Medicilor din Romania (CMR) a dosarului medical al Patriarhului Teoctist ar putea dura si doua luni, intrucat, dupa ce vor fi studiate actele, urmeaza audierea medicilor implicati, a unor specialisti de rangul celor care au participat la operatie si a unor reprezentanti BOR. Dupa ce Comisia de jurisdictie a Colegiului Medicilor din Romania va finaliza propria ancheta, punctul sau de vedere va fi transmis Comisiei Superioare de Disciplina care va avea propria analiza, a declarat, ieri, pentru Mediafax, Gheorghe Borceanu, presedintele Comisiei de jurisdictie a CMR. "Dupa analiza dosarului medical vom discuta cu fiecare medic participant la operatie, apoi cu doctorii de rang egal cu profesorul Ionel Sinescu si Dan Tulbure. In cazul in care vom aprecia ca in Romania unul dintre ei, sau poate amandoi, nu au corespondent, am putea apela la colegi din strainatate pentru opinii vizavi de acest caz. Mai mult, vom cere medicilor anchetati date din literatura de specialitate care atesta conduita terapeutica in cazul diagnosticului Patriarhului Teoctist. Vom continua audierile cu reprezentantii BOR care au asistat la discutii si care au cunoscut opinia PF Parinte Patriarh", a adaugat Borceanu.
Analiza fiecarui pas terapeutic
Presedintele Comisiei de jurisdictie a precizat ca nu ar vrea sa planeze nici cea mai mica suspiciune asupra forului pe care il reprezinta, in cazul Patriarhului Teoctist, intrucat in cariera sa a judecat numeroase cazuri si nu au existat dubii. "As vrea si de aceasta data sa analizam corect fiecare pas terapeutic. Vom efectua o ancheta amanuntita si nu vom ocoli nici o etapa, chiar daca aceasta actiune va presupune un timp mai mare de analiza. Dupa ce vom avea un punct de vedere clar il vom transmite Comisiei Superioare de Disciplina a CMR.
Pana ieri la ora 16.00, Colegiul Medicilor Bucuresti nu transmisese CMR dosarul medical sau un punct de vedere cu privire la cazul Patriarhului Teoctist, potrivit lui Borceanu, desi aceasta transmitere, cu mentiunea CMB ca nu s-a identificat nici o eroare medicala in interventia chirurgicala la care a fost supus Patriarhul Teoctist, fusese anuntata pentru marti. (Carmen POPESCU)