Recurs la Decizia CCR prin care procurorii militari nu mai pot ancheta civili

Asociatia 21 Decembrie a depus, joi, la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), recurs impotriva deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR) din 20 iunie, potrivit careia acele cauze aflate in curs de urmarire penala sau de judecata la parchetele ori instantele militare care privesc cadre militare impreuna cu civili vor fi solutionate de parchetele sau instantele civile.

Presedintele Asociatiei 21 Decembrie, Teodor Maries, a declarat, pentru Rompres, ca prin decizia CCR anchetarea unor dosare ca Revolutia din 1989 si Mineriadele de catre procurorii civili va avea implicatii extrem de grave, iar victimele acelor evenimente nu vor avea parte de un proces echitabil.

In motivarea cererii de recurs, presedintele Asociatiei 21 Decembrie arata ca "decizia contravine flagrant articolului 17 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, articol care interzice abuzul de drept".

"In aceste dosare, victimele represiunii revolutiei si mineriadelor sunt private de dreptul prevazut in articolul 6 din Conventie, de a avea un proces echitabil, solutionat inauntrul unui termen rezonabil - tocmai din cauza favorizarii unei asemenea tergiversari a cercetarilor prin decizia nefasta a membrilor Curtii menite sa apere Constitutia", precizeaza recursul.

Potrivit articolului 147 din Constitutia Romaniei, demersul Asociatiei 21 Decembrie este neconstitutional deoarece deciziile CCR sunt general obligatorii, adica sunt obligatorii fata de orice autoritate, organizatie sau persoana fizica, rezultand ca ele nu pot fi atacate.

"Constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept", se arata in articolul 147.

De asemenea, potrivit aceluiasi articol, "in cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, inainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale", precum si "deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei". De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.
In motivarea deciziei din 20 iunie a Curtii Constitutionale, prin care s-a admis exceptia de neconstitutionalitate privind dispozitiile articolul III aliniatul 2 si 3 din teza intai din Legea 356/2006 de modificare si completare a Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi, judecatorii sustin ca legiuitorul a mentinut in mod nejustificat competenta instantelor militare si, respectiv a parchetelor militare, in cauzele aflate in curs de urmarire penala sau de judecata la data intrarii in vigoare a acestei legi.

"In aplicarea acestor texte ale legii, ar urma ca parchetele militare si, respectiv instantele militare sa continue urmarirea penala si judecata impotriva unor persoane care nu au calitatea de militari. Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine urmatoarele: aceasta derogare este vadit discriminatorie, in raport cu criteriul avut in vedere de legiuitor in modificarea art. 35 alin 1 si 2 din Codul de procedura penala, si anume lipsa calitatii de militar a unuia sau unora dintre faptuitori", se arata in motivare.

In consecinta, Curtea Constitutionala constata ca textele de lege mentionate contravin prevederilor art.16 alin. (1) din Constitutia Romaniei, privind egalitatea in drepturi, intrucat reglementeaza diferit competenta de urmarire penala si de judecata a unor persoane avand acelasi statut si aflate in aceeasi situatie juridica, data de acuzatia de a fi savarsit o fapta penala, astfel incat, cu privire la aceste texte de lege, exceptia a fost admisa.

In opinia judecatorilor CCR, optiunea legiuitorului de a trece in competenta instantelor civile cauzele in care sunt inculpate persoane civile care au comis infractiuni impreuna cu persoane avand calitatea de militari nu s-a intemeiat pe constatarea ca instantele militare nu indeplinesc conditiile de independenta si de obiectivitate inerente sistemului judiciar intr-un regim democratic.
Totusi, CCR respinge exceptia de neconstitutionalitate a art.III alin.(3) teza finala din Legea 356/2006 ca inadmisibila, neavand legatura cu solutionarea cauzei, exceptie invocata de Costel Ionescu in Dosarul nr.123/2006 al Curtii Militare de Apel.

Dispozitiile art.III alin.(3) teza finala din Legea 356/2006, prevad ca "in caz de admitere a apelului sau a recursului, daca se dispune desfiintarea sau, dupa caz, casarea hotararii si rejudecarea cauzei, aceasta se va judeca de instanta competenta, potrivit prezentei legi". In acest caz, Curtea constata ca acestea nu sunt incidente in cauza, intrucat judecarea litigiului in care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate se afla in prima instanta, iar nu in ipoteza normei criticate.

---

Despre autor: