Putin i-a felicitat pe "cuceritorii Arcticii"

Presedintele rus Vladimir Putin a calificat drept un mare succes recenta expeditie rusa la Polul Nord, subliniind ca rezultatele ei trebuie sa constituie baza pozitiei Rusiei in reglementarea problemei apartenentei acestei parti a platoului continental arctic.
In timpul expeditiei Arctic-2007, cercetatorii rusi au prelevat probe de sol pe fundul Oceanului Inghetat, au instalat aici steagul Rusiei si au efectuat o serie de experimente stiintifice. Scopul este de a demonstra ca zona bogata in zacaminte de petrol este o prelungire a platoului continental al Rusiei. "In legatura cu prelungirea platoului nostru continental, evident va trebui sa discutam cu colegii nostri si sa demonstram acest lucru in organizatiile internationale", a afirmat presedintele rus in cadrul intalnirii avute marti cu membrii expeditiei, Artur Cilingarov si Anatoli Sagalevici. Liderul de la Kremlin i-a felicitat pentru succesul expeditiei de cinci zile. "Este un mare succes al stiintei, expeditia a fost exceptionala", a apreciat el, in timp ce Artur Cilingarov a insistat ca obiectivul misiunii a fost unul pur stiintific, dar "ar fi fost injust ca drapelul rus sa nu fie instalat" pe fundul oceanului.
Doua batiscafe autopropulsate, MIR I si MIR II, cu cate trei oameni la bord, au atins la 2 august, pentru prima data in istoria explorarilor marine, fundul Oceanului Inghetat, exact sub punctul geografic al Polului Nord, la o adancime de peste 4.200 de metri. Daca Moscova va demonstra ca lanturile muntoase subacvatice Lomonosov si Mendeleev, ce se intind intre Siberia si Groenlanda, constituie o prelungire a platformei continentale siberiene si daca argumentele ruse vor fi acceptate de ONU, va insemna ca Rusia isi poate afirma dreptul asupra unui teritoriu de 1,2 milioane de kilometri patrati, cu rezerve de hidrocarburi de circa 10 miliarde de tone, reprezentand intre un sfert si o treime din rezervele mondiale cunoscute. Canada a contestat expeditia rusa, afirmand ca nu se pot pur si simplu "revendica teritorii" instaland drapele nationale. Pe de alta parte, SUA au anuntat ca vor trimite un spargator de gheata intr-o misiune de cercetare in Oceanul Arctic.

Controversa ecologica si juridica
La scurt timp dupa succesul expeditiei arctice a submarinelor ruse, si Statele Unite si-au manifestat intentia de a revendica o regiune de coasta din Alaska, regiune ce se intinde pe circa 1.000 de kilometri in Oceanul Arctic. "Actiunile noastre sunt urmarea actiunilor altor state care isi apara energic interesele nationale", a declarat John Bellinger, consilier principal in cadrul Departamentului de Stat al SUA, intr-un interviu acordat cotidianului american "USA Today".
Problema pentru Statele Unite este, insa, faptul ca Washingtonul nu a ratificat Conventia internationala privind dreptul marii, care defineste notiunile de platou continental, zone exclusive, insule si stanci si stabileste suprafetele de ape teritoriale care revin fiecarui stat in jurul acestor formatiuni. Fundul Oceanului arctic adaposteste, conform estimarilor geologilor, circa 25 la suta din totalul rezervelor mondiale de petrol si gaze naturale , precum si zacaminte de minereuri: staniu, mangan, aur, nichel, plumb, platina si diamante. In prezent, intreaga suprafata a Oceanului Arctic are statut de ape internationale, ceea ce inseamna ca nicio tara nu are drepturi exclusive asupra vreunui teritoriu.
Miza economica fiind uriasa, iar in afara de SUA si Rusia, avand interese in zona si Danemarca, Norvegia, Canada, Islanda si Suedia, singurul obstacol important in calea exploatarii industriale a acestor resurse vor fi organizatiile ecologiste internationale, care au tras in repetate randuri semnale de alarma referitoare la fragilitatea ecosistemului arctic, deja afectat grav de incalzirea globala.

---

Despre autor: