In CNSAS exista teama ca multi dintre inaltii ierarhi ai BOR au primit grade de la fosta Securitate si nu vor putea fi deconspirati.

Dinescu se minuneaza de ce gaseste
ascuns prin dosarele preotilor „Securitatea nu s-a multumit sa aiba informatori in rindurile preotimii, a trimis la scoala de popi de la Sibiu baieti scoliti la Baneasa. Scoala de la Sibiu si Scoala de la Baneasa, doua scoli-surori", a declarat ieri, pentru Cotidianul, Mircea Dinescu, membru al CNSAS. Declaratia sa apare in contextul in care CNSAS a anuntat ca va verifica dosarele inaltilor ierarhi ai BOR care vor candida pentru scaunul de Patriarh pentru a evita situatia ca acestia sa fi fost fie colaboratori, fie chiar ofiteri ai Securitatii. „Unul dintre ei va fi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane si ar fi pacat sa descoperim dupa aia ca e general de Securitate", explica marti acelasi membru CNSAS. In acest context al posibilitatii ca unii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe sa fi avut grade in Securitate, Mircea Dinescu a invocat ieri pentru Cotidianul exemplul mitropolitului Ardealului, Antonie Plamadeala. „Exista o scrisoare a lui Plamadeala catre Ceausescu in care, pe 23 august, cerea sa fie avansat general, pentru ca a stat suficient timp colonel", ne-a declarat Dinescu, care a refuzat sa ofere insa mai multe detalii despre acest subiect.

Antonie Plamadeala a fost intre 1982 si 2005 mitropolit al Ardealului. In tinerete, a stat doi ani in puscariile comuniste. Avea sa fie reprimit in cler in 1958 si trimis la studii la Oxford. In 1970, dupa ce a fost uns episcop-vicar patriarhal, cu titlul „Ploiesteanul", lui Plamadeala i se incredinteaza sectorul „relatii externe". „Nu am avut curajul sa fim martiri", declara intr-un interviu Plamadeala. Intr-un alt interviu dat de aceasta data de mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, acesta poveste cum a semnat alaturi de Plamadeala, pe vremea lui Ceausescu, un text de infierare a preotului-disident Calciu, la cererea sefului Departamentului culte, Ion Popescu. Mitropolitul Antonie Plamadeala a trecut la cele vesnice in 2005.

Dinescu a explicat ieri si motivele pentru care ii suspecteaza pe unii inalti ierarhi ai BOR ca au colaborat cu fosta politie politica. „Mi se pare straniu. Nu pot sa inteleg cum mergeau unii preoti la seminarii si conferinte in strainatate, cum stateau cu lunile acolo, cum mergeau si discutau cu comunitatile romanesti si nu ii intreba nimeni nimic", a declarat Mircea Dinescu. Acesta s-a aratat mirat si de modul in care unele dosare de inalti preoti au aparut la CNSAS dupa ce acestia si-au marturisit colaborarea. „Daca mai recunosc miine, poimiine vreo doi, daca recunoaste tovarasul Vincentiu Ploiesteanul ca a colaborat, apar iara si dosare", spune Dinescu.

Tot ieri, fostii presedinti Ion Iliescu si Emil Constantinescu au negat acuzatiile de marti ale lui Dinescu cum ca ar fi facut presiuni pentru ca dosarele preotilor sa nu fie facute publice. „Cred ca este iresponsabil. Nu am intrat niciodata intr-o discutie pe acest subiect", spune Iliescu. „In ceea ce ma priveste, afirmatia domnului Dinescu este falsa. Niciodata nu am facut nici un fel de presiune pe aceasta directie", declara si Constantinescu.

Cu sau fara aceste presiuni prezidentiale, subiectul dosarelor de la Securitate a fost ocolit cu grija atit de conducerea BOR, cit si de mediul politic. Colaborarea cu Securitatea a fost, pina in vara anului trecut cind CSAT a dispus desecretizarea dosarelor preotimii, un subiect tabu pentru majoritatea inaltilor ierarhi ai BOR. De altfel, singura figura importanta a ortodoxiei romane care a recunoscut pina atunci ca a avut relatii cu fosta politie politica a fost, imediat dupa 1990, mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu.

Imediat insa dupa decizia CSAT, alte trei nume sonore ale BOR au marturisit ca au semnat un angajament de colaborare sau ca au dat mai multe note informative. Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, si-a prezentat angajamentul pe care l-a semnat cu Securitatea in anul 1987, declarind ca gestul sau a fost unul patriotic. Arhiepiscopul de Alba-Iulia, Andrei Andreicut, facea imediat aceeasi marturisire. Tot atunci, parintele Iustin Marchis, de la Biserica Stavropoleos din Bucuresti, recunostea ca a semnat „trei-patru, poate cinci-sase" note informative despre oaspetii straini care vizitau Manastirea Cheia. Si mitropolitul Clujului si Feleacului, Bartolomeu Anania, a recunoscut ca a dat declaratii Securitatii pe vremea cind era inchis. De pe lista celor suspectati ca au colaborat cu Securitatea nu a lipsit nici Patriarhul Teoctist. (Dan DUCA)

Comisie speciala la BOR Ultima piedica pe care BOR a incercat sa o puna cercetarii trecutului clerului dateaza de anul trecut si a venit si ca o reactie la publicarea Raportului Tismaneanu, care nu-i menajeaza deloc pe patriarhii care au condus biserica sub comunism, de la PF Iustinian Marina la PF Teoctist Arapasu. Sfintul Sinod a decis sa-si faca o comisie proprie pentru a studia istoria BOR, pe baza unor protocoale de colaborare cu detinatorii de arhiva. Citiva cercetatori desemnati de clerici au intocmit deja un proiect, ce ar fi urmat sa fie supus aprobarii in urmatoarea sedinta de Sinod. Moartea PF Teoctist face insa incerta soarta ei. Oricum insa aceasta comisie nu va face deconspirari, ci va intocmi un studiu istoric si sociologic despre BOR, vizind o perioada mai ampla, de circa un secol. Membrii comisiei sustin ca, daca primesc unda verde pentru acest studiu, vor intra in toate arhivele bisericesti, de la cea a Sinodului la cele ale parohiilor. (M.C.)

Verificarea preotilor, misiune imposibila Verificarea ierarhilor ortodocsi pina la sfirsitul acestei luni este practic imposibila, procedurile necesitind un timp indelungat.

Alegerea viitorului patriarh a fost
aminata pentru 12 septembrie Promisiunea facuta in urma cu doua zile de unii membri ai Colegiului CNSAS privind verificarea membrilor Sfintului Sinod nu va putea fi indeplinita din ratiuni obiective. Imposibilitatea tehnica de a face aceste verificari pina la sfirsitul lunii este recunoscuta de o parte dintre ei. „Se vor verifica dosarele celor care apar mai mult prin presa ca posibili candidati si care au recunoscut deja o anumita relatie cu Securitatea", spune un membru al Colegiului. Verificarea tuturor celor 49 de membri ai Sinodului nici nu poate fi luata in discutie. Dintre acestia nu toti sint eligibili pentru functia de Patriarh, ci doar ierarhii eparhioti, respectiv mitropolitii, arhiepiscopii si episcopii din fruntea episcopiilor, insa nici acestia nu ar putea fi verificati toti. In plus, cererea pe care Colegiul a anuntat ca vrea sa-si intemeieze demersul, cea depusa anul trecut de Forumul Civic Romanesc, nu se refera decit la 26 de ierarhi, dintre care unii nu sint eligibili. In plus, dificultatea verificarii membrilor Sinodului vine si din procedura de lucru in CNSAS. In cazul ierarhilor care au un dosar la CNSAS sau pentru care va trimite in perioada urmatoare SRI sau SIE trebuie lansata invitatia la audiere. Daca acestia accepta, verdictul se poate da in sedinta urmatoare a Colegiului, iar daca verdictul e de politie politica, cei vizati au dreptul sa faca o contestatie in 30 de zile. Verdictul initial de politie politica nu poate bloca accesul la o functie, nefiind definitiv. (Mirela CORLATAN)

Cum sint vazuti inaltii ierarhi ai BOR in Raportul Tismaneanu, pe www.cotidianul.ro/select