Iliescu - artizanul mineriadei din '90

Procurorii militari au finalizat o parte din dosarul privind evenimentele din iunie '90, in care a fost anchetata moartea a patru persoane, si au trimis ieri in judecata primii invinuiti, printre care si fostul ministru de Interne, generalul in rezerva Mihai Chitac. Alaturi de Chitac vor fi judecati fostul adjunct al ministrului de Interne, generalul (r) Gheorghe Andrita, si colonelul (r) Dumitru Costea, fost comandant al U.M. Trupe de Paza si Ordine Ploiesti. De asemenea, in aceeasi cauza a mai fost trimis in judecata colonel (r) Vasile Constantin.
Anchetatorii au pastrat in lucru, la o alta sectie civila a Parchetului General, dosarul cel mai important, care vizeaza implicarea fostului presedinte Ion Iliescu, considerat principalul responsabil pentru evenimentele din iunie '90. Acesta a fost disjuns la procurorii civili deoarece potrivit deciziei Curtii Constitutionale, procurorii militari nu mai pot ancheta civili. Anchetatorii au ajuns la concluzia ca Ion Iliescu, ca sef al statului, a luat decizia initiala de reprimare a manifestantilor in timpul mineriadei din iunie 1990, depasindu-si atributiile. Procurorii fac o ampla descriere a evenimentelor din timpul mineriadei din 13 iunie, ajungand la concluzia ca fostul presedinte a dispus si coordonat actiunea fortelor de ordine impotriva manifestantilor. "Este important de subliniat ca decizia initiala de reprimare a fost luata la cel mai inalt nivel si a fost coordonata, personal de catre fostul sef al statului, Iliescu Ion", se arata in rechizitoriu. Procurorii considera ca "planul de actiune a fost elaborat din ordinul sau si, in calitate de presedinte ales, a ordonat interventia militara, cu munitie de razboi, TAB-uri si alte forte, impotriva demonstrantilor care se manifestau violent, depasindu-si atributiile".
Planul de masuri, cerut personal de presedinte
Procurorii militari sustin, potrivit NewsIn, ca decizia de reprimare a manifestantilor din Piata Universitatii a fost luata la cel mai inalt nivel, planul de masuri fiind cerut personal de presedintele Ion Iliescu. In rechizitoriu se arata ca pe 11 iunie 1990 a avut loc la sediul Guvernului o sedinta restransa condusa de seful statului, Ion Iliescu si premierul Petre Roman, in care s-a discutat despre eliberarea Pietei Universitatii. Procurorii sustin ca potrivit propriei declaratii, ministrul de Interne, generalul Mihai Chitac, a primit ordin de la presedintele ales, Ion Iliescu, ca pana a doua zi (n.r. 12 iunie 1990) sa intocmeasca un "Plan de Actiune" pentru "eliberarea" Pietii Universitatii, la aceasta operatiune urmand sa participe, pe langa fortele Ministerului de Interne, si trupe (politie militara) ale Ministerului Apararii, dar si forte antitero apartinand S.R.I. ori altor structuri. Sedinta restransa din 11 iunie 1990 a fost convocata ca urmare a unei hotarari luate anterior de catre seful statului impreuna cu un grup de politicieni mai apropiati care il sprijineau (in cadrul unei sedinte care a avut loc la Scrovistea). Potrivit documentelor aflate la dosar, la sedinta de la Palatul Victoria au participat, printre altii, vice-premierul Gelu Voican Voiculescu, ministrul de Interne Mihai Chitac, seful I.G.P. generalul Corneliu Diamandescu , ministrul Apararii, generalul Victor Atanasie Stanculescu, seful Marelui Stat Major, generalul Vasile Ionel, seful S.R.I., Virgil Magureanu, procurorul general Gheorghe Robu. Initial, s-a prevazut ca evacuarea Pietei Universitatii sa aiba loc a doua zi dupa sedinta, in 12 iunie 1990, insa la propunerea generalului Chitac s-a decis ca aceasta actiune sa aiba loc in dimineata zilei de 13 iunie. Chitac a cerut ca politia sa fie sprijinita de armata. Generalul Vasile Ionel s-a opus, cerandu-i lui Iliescu sa nu implice armata. Potrivit rechizitoriului, in aceasta situatie Ion Iliescu a decis sa fie mobilizati si adusi in piata cateva mii de muncitori (4.000-5.000) care sa stationeze acolo pana la normalizarea situatiei, precizand ca pe langa acestia sa mai fie pregatite, pentru a interveni la nevoie, inca unul sau doua schimburi. Toti participantii la sedinta au fost de acord cu aceasta solutie.
Si-a depasit atributiile
Referitor la alarmarea de lupta a unitatilor ori instituirea starii de urgenta, potrivit rechizitoriului, Iliescu nu a luat o decizie cu consultarea Consiliului Militar Superior (ulterior denumit Consiliul Suprem de Aparare a Tarii) si nici nu exista vreun Decret ori alt act. Mobilizarea partiala sau generala a armatei putea fi declarata numai cu aprobarea prealabila a Parlamentuilui, in cazuri exceptionale. Dreptul de a dispune alarmarea de lupta il avea exclusiv ministrul Apararii Nationale, insa acesta nu era in tara. S-a ordonat doar alarma de exercitiu - potrivit careia unitatile implicate nu trebuiau inarmate cu munitie de razboi si nu trebuiau sa paraseasca incinta cazarmilor sau locatia stabilita pentru acest tip de alarma. "Din actele dosarului rezulta ca generalii si ofiterii decidenti au stiut si acceptat ideea ca, urmare a tragerilor cu armamentul din dotare si cu munitie de razboi, pot sa apara ricoseuri si, prin urmare, pot rezulta victime din randul persoanelor aflate in zona", concluzioneaza procurorii, citati de Mediafax. Astfel, presedintele Romaniei a cerut telefonic la Marele Stat Major sa se intervina cu doua detasamente de militari in sprijinul trupelor MI din Piata Universitatii, apoi a cerut ca Armata sa intareasca apararea la celelalte obiective de stat. Marele Stat Major a primit ordin din partea presedintelui sa se foloseasca gazele lacrimogene in zona sediului Ministerului de Interne, Iliescu trasmitand urmatorul mesaj: "informeaza pe prim adjunctul ministrului Apararii Nationale ca pe sediul Politiei Capitalei s-a ridicat drapelul verde, legionar, deci miscarea este o rebeliune legionara si se trateaza ca atare". Un mesaj asemanator a fost transmis tuturor comandamentelor de arma sustinand ca "elemente turbulente vor incerca sa patrunda si in alte obiective, acestia avand asupra lor arme si munitie; toti militarii sa aiba baioneta pusa la arma si sa se apere impotriva celor care ataca. Cei care ataca nu sunt revolutionari, sunt contrarevolutionari legionari".
Disjungere pentru fostul sef al statului
In 19 iulie 2007, procurorii au dispus disjungerea partii din dosarul "Mineriadei" referitoare la fostul presedinte Ion Iliescu, cauza fiind declinata si inregistrata pe rolul Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului General la data de 6 august. Disjungerea a fost facuta ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale, conform careia Parchetele si instantele militare nu mai au competenta de a cerceta si judeca persoane civile. Procurorii informeaza ca urmarirea penala in cazul fostului presedinte al Romaniei a fost inceputa 19 iunie 2007, pentru "participatie improprie" la omor deosebit de grav. Concret, anchetatorii sustin ca in 13 iunie 1990, Iliescu ar fi determinat cu intentie interventia in forta a militarilor impotriva manifestantilor din Piata Universitatii din Bucuresti si din alte zone ale Capitalei, fapt ce a avut ca urmare moartea si ranirea prin impuscare a mai multor oameni. In ceea ce priveste alte fapte savarsite in imprejurari diferite decat cele expuse in rechizitoriu, respectiv pentru cele peste 1.000 de persoane retinute de fortele de ordine, cu concursul minerilor, precum si pentru alte doua persoane ucise prin impuscare sau ranite cu arme de foc sau in alt mod, cercetarile se efectueaza intr-un alt dosar aflat in curs de solutionare la Sectia Parchetelor Militare.
Acuzati de participatie improprie la omor
Procurorii au retinut in sarcina lui Mihai Chitac, Gheorghe Andrita si Dumitru Costea, trimisi ieri in judecata, ca au determinat subordonatii sa utilizeze armamentul din dotare cu munitie de razboi si sa traga asupra manifestantilor. In urma acestei actiuni au murit prin impuscare doua persoane si au fost puse in pericol vietile altor manifestanti. Procurorii explica faptul ca, fiind vorba despre infractiuni comise de catre militari, fara vinovatie, se incadreaza juridic in "participatie improprie la omor calificat si omor deosebit de grav". In cazul colonelului (r) Vasile Constantin procurorii militari au stabilit ca, in noaptea de 13 spre 14 iunie 1990, in calitate de sef al Detasamentului de parasutisti, acesta i-a determinat pe subordonatii sai sa utilizeze armamentul din dotare cu munitie de razboi, tragand in zona magazinului "Romarta Copiilor", asupra manifestantilor, dintre care unii protestau violent, actiune in urma careia a rezultat decesul, prin impuscare, a doua persoane si ranirea altor trei.
Probe administrate cu celeritate
In urma trimiterii in instanta a acestei parti din dosar, procurorul general Laura Codruta Kovesi a anuntat ca va lua toate masurile necesare ca si partea disjunsa a cauzei, care il priveste pe Ion Iliescu "sa fie solutionata cat mai repede si probele sa fie administrate cu celeritate". "Sunt convinsa ca trimiterea in judecata a acestei cauze nu va mai dura 17 ani", a mai spus Kovesi. Procurorul general a apreciat faptul ca anchetatorii au reusit sa-i trimita in instanta pe militarii din dosarul mineriadei din iunie 1990, insa considera ca ancheta a durat foarte mult. "Este foarte bine ca dosarul mineriadei a fost finalizat, dar perioada de 17 ani nu este un termen rezonabil pentru instrumentarea unei cauze indiferent de cat de complexa este aceasta", a completat Kovesi.

---

Despre autor: