Un rezultat scontat al imploziei brand-urilor politice romanesti se anunta a fi procentele demobilizatoare pe care le vor obtine majoritatea partidelor romanesti active la alegerile europarlamentare de la sfarsitul acestui an. Este urmarea procesului galopant de deziluzie si debusolare a electoratului intern, provocat de principalii actori politici - dupa referendumul din 19 mai 2007 si efectele lui structurale.


REPREZENTATIVITATE DISPROPORTIONATA SI ROMANI INAMICI In Parlamentul de la Bruxelles. Efectul pentru Romania al acestui test de maturitate politica nationala va fi propagat prin doi vectori: 1) repartitia dezechilibrata si 2) lipsa de coeziune pentru interesul national al reprezentantilor partidelor romanesti calificati pe palierele familiilor politice europene. Cea mai importanta si ingrijoratoare consecinta a acestor stari de fapt va fi capacitatea scazuta de negociere parlamentara a romanilor membri ai PE - lobby-ul romanesc extrapartinic de la Bruxelles - , prin si intre palierele familiilor politice europene. Principalele familii politice europene au membri importanti in Romania: PPE (PD, UDMR, PNCTD), PES (PSD), ALDE (PNL, PC). PRM face parte doar din grupul parlamentar Identitate, Traditie, Suveranitate, PIN colaboreaza cu grupul parlamentar Independenta si Democratie. PLD si PNG doresc si ele o apropiere de populari. Un curent european fara corespondent pe scena romaneasca este cel al verzilor. Fie ei populari, liberali, crestin-democrati sau socialisti, europarlamentarii romani vor fi trimisi la
Bruxelles de catre sefii lor de la Bucuresti de pe pozitii constitutiv inamice. Obligati sa respecte formatul intern de comportament imperativ exterminator, vor fi totusi nevoiti sa ajute tara, intelegandu-se intre ei. Acolo. Vom avea, pentru prima data, un diagnostic real al (de)maturizarii clasei politice romanesti, dupa ani de surde lupte politice, care au cariat grav reflexele democratice romanesti.


CRIZA NUMELOR DE REZERVA In partidele romAneSti. Romania are rezervate in Parlamentul European 35 de fotolii. In general, majoritatea partidelor au tinte mult prea indepartate fata de cat le ofera actualele sondaje de opinie. Cele mai "irationale" par a fi PRM, PLD si PSD, urmate apoi de PNL, PC, PNTCD, PIN.

Paradoxal este ca, la alegerile europarlamentare, toate partidele romanesti vor avea probleme serioase. Partidele puternice sunt puse in fata unei dileme in privinta desemnarii candidatilor: a) daca nominalizeaza personalitati puternice, isi lipsesc de lideri atractivi viitoarele lupte interne - alegerile locale si parlamentare de anul viitor; b) daca nominalizeaza persoane mai putin cunoscute, campania pentru Bruxelles va fi slaba si neconvingatoare, din perspectiva electoratului dornic de a vota uninominal si a-si cunoaste candidatii. Scorul electoral va fi pe masura. Din aceasta dilema, cel mai greu vor iesi partidele mici (gen PLD, PC), care trebuie sa mizeze pe nume cunoscute pentru a trece de pragul electoral, insa nu isi pot permite sa ramana fara lideri cu notorietate pentru urmatoarele alegeri. O solutie la indemana ar putea fi inscrierea nominala a "greilor" din partide, cu scopul exclusiv de a trage in sus lista proprie si de a participa la confruntarile de campanie ca personalitati cu notorietate. Ulterior, acestia vor renunta la locurile obtinute si le vor plasa altora mai putin cunoscuti si recunoscuti de publicul politic, dar loiali partidului. Solutia, desi apreciata drept un subterfugiu amendabil moral, e permisa - atat timp cat nu este interzisa expres de regulamentele parlamentului european. Lipsa celei de-a doua garnituri de politicieni profesionisti si cu notorietate va determina partidele sa aleaga numai la varfurile rarefiate, cu personalitati putine si orgolioase, sfasiate intre imperativele de campanie uninominala si cele de campanie ideologica. Debilitatea de infrastructura a partidelor romanesti se dovedeste in aceste momente de optiune pentru politicile complexe europene. Formatiunile romanesti - ale caror preocupari de profesionalizare politica s-au rezumat de ani de zile numai la configurare, promovare si manevare politica prioritar
prin 5-6 lideri de la Bucuresti - , trec astazi printr-o criza de personal politic autorizat de electorat. Europa insasi trece printr-o criza participativa la alegerile pentru parlamentul european. Prezenta europeana in 2004 a fost redusa, mai ales in cazul noilor state europene - cei care s-au prezentat la vot au sanctionat anumite procese politice sau sociale. Chiar si in tarile cu traditie democratica, votul a fost unul negativ cauzat de: razboiul din Irak (in Marea Britanie), performanta economica (in Germania), personalitati politice (figura lui Silvio Berlusconi in Italia). Dintre tarile din Europa Centrala si de Est nou intrate in UE, Slovacia a inregistrat o prezenta de 17%, Polonia 20%, Slovenia 28%, Ungaria 28%. "Campioane" ale prezentei au fost Cehia cu 44% si Lituania cu 46%. Nu mai departe de mai 2007, prezenta la vot pentru europarlamentare in Bulgaria a fost de doar 28%. Din acest punct de vedere, desi romanii se declara ca fiind eurooptimisti, este posibil ca la alegerile europarlamentare sa se inregistreze cele mai scazute procente de participare din istoria postdecembrista. Incepand cu 1996, prezenta la urne a scazut cu 19% si tendinta este descendenta.

In ultimul Eurobarometru, romanii identifica drept principale probleme ale tarii: situatia economica (44%), sistemul sanitar (27%), inflatia (27%), somajul (20%), infractionalitatea (18%), pensiile (17%), locuintele (13%) etc. Datele de mai sus confirma faptul ca ne aflam inca in copilaria unei societati pe cale de insanatosire, care deocamdata revendica nevoi primare.

Provocarile si negocierile dure in competitia din marea familie UE presupun atitudine intens proactiva, cooperare si coordonare nationala pe culoarele politicii de la Bruxelles. Trei conditii care la Bucuresti sunt ca apa de ploaie.