Canicula, seceta si gravitatia

Amploarea dezastrului provocat de seceta putea fi diminuata daca Romania avea functional sistemul de irigatii, de care tot vorbim de ceva ani si pentru care se tot fac studii si planuri.
Daca analizam cu atentie harta meteorologica, vom constata ca disconfortul termic a cuprins cu precadere sudul si sud-estul tarii, adica exact teritoriul in care se afla cele mai mari sisteme de irigatii.
Strategia Guvernului privind combaterea secetei este laudabila - refacerea vegetatiei in zonele de lunca ale Dunarii si raurilor, impadurirea unor vaste regiuni. Problema ramane la sistemele de irigatii devalizate dupa 1990.
Un mare sistem de irigatii de dinainte de '89 a fost cel dintre Corabia si Turnu Magurele, executat cu asistenta PNUD. A fost incredintat unor specialisti englezi. Cand acestia au ajuns in Romania si au privit cu atentie harta hidrografica, s-au crucit intr-o tara brazdata de o multime de rauri: in loc sa fie folosita gravitatia pentru irigatii, apa era manata la deal, din Dunare, cu pompe gigantice, pe canale demne de navigatie. Dar nu se mai putea face nimic. Lucrarea era inceputa, proiectul aprobat. Chiar si asa, sistemul era performant, complet automatizat. La festivitatea de punere in functiune, s-a petrecut un fapt incredibil: nu curgea o picatura de apa. Englezilor nu le venea sa creada. Verificasera toate circuitele, toate elementele de automatizare. S-a cautat defectiunea cateva zile: la o bifurcatie de canale, din cabina de comanda, lipsea un panou cu elemente electronice. Specialistii nu-si imaginau la ce ar fi putut sa-l foloseasca cel care l-a furat. In final avea sa fie gasit, batut la un cotet pentru porc, pe post de scandura. Pana la urma, sistemul a devenit functional, dar costurile energetice pentru pomparea apei din Dunare erau imense. Cei mai in varsta isi amintesc de restrictiile la curentul electric (eram fortati sa renuntam la becurile din locuinte cand porneau giganticele pompe de la Dunare). La aer conditionat nu visa nimeni pe atunci.
Daca tot o luam de la capat cu sistemele de irigatii, poate ne gandim la sisteme mai performante, la care sa folosim si gravitatia, care nu costa. Apa poate fi stransa in amonte si folosita, prin gravitatie, la irigat, cand este nevoie. Intr-un cuvant, marirea capacitatilor de stocare a apei. Nu mai vorbim de faptul ca asemenea bazine, pe cursul raurilor, diminueaza si efectele inundatiilor (abia s-au incheiat platile pentru calamitatile din primavara). Asemenea amenajari ar scoate multe localitati din starea agriculturii de subzistenta (taranii renunta cu greu la porumb si grau pentru soiuri rezistente la seceta). Bine protejate, acumularile de apa pot constitui si rezerve de apa potabila pentru localitatile din aval.
Avantajul pe care il avem acum, ca tara membra UE, trebuie fructificat. Oficialii UE vor fi sensibili la astfel de proiecte, bine intocmite, care vizeaza lupta cu seceta severa. UE va fi de acord cu investitii masive in infrastructura rurala, care inseamna si sisteme de irigatii, nu numai trotuare.
Cand vom avea astfel de sisteme, canicula ar putea sa mai puna stapanire pe Romania, mercurul va mai urca in termometre, dar culturile agricole nu vor mai avea de suferit. Altfel e pacat, pentru ca avem mult teren agricol si de calitate. Destul chiar si pentru biocombustibil. Irigate, si culturile de rapita sau soia pot produce mai multa energie.
In loc sa-i mobilizam pe tarani si sa-i indemnam sa participe la rugaciuni colective pentru caderea ploii, mai bine ii mobilizam la lucrarile pentru sisteme locale de irigatii, cel mai eficace antidot pentru arsita, cand suprafete imense sfaraie sub valuri de caldura.
Numai asa mediul rural nu va mai fi ravasit de pagubele provocate de canicula. Taranii vor avea hambarele pline si nici nu vor mai fi obligati sa-si vanda animalele pe nimic.
Tare ne temem ca dupa primele saptamani normale vom uita de lunga vara fierbinte 2007, de ravagiile caldurii periculoase. Cu siguranta, chiar si cu un astfel de sistem gravitational de irigatii nu poti acoperi toata suprafata de 9,5 milioane de hectare, dar in nici un caz nu te trezesti cu trei milioane de hectare distruse de seceta.

---

Despre autor: