Exilul, mai ales prin personalitatile sale, a fost Vocea celor fara drept la voce, spunand raspicat Lumii Libere ce se intampla in tara lipsitilor de elemetarele drepturi ale omului, sub un regim comunist totalitar. Pe cat a fost posibil, reprezentan
Exilul, mai ales prin personalitatile sale, a fost Vocea celor fara drept la voce, spunand raspicat Lumii Libere ce se intampla in tara lipsitilor de elemetarele drepturi ale omului, sub un regim comunist totalitar. Pe cat a fost posibil, reprezentantii exilului au denuntat ororile acestuia, de la inchisorile si lagarele dejiste, in care s-au perindat peste doua milioane de romani, dintre ei aproximativ trei sute de mii nu s-au mai intors niciodata acasa, pana la cumplita realitate a celor 3F (Foame, Frig, Frica), din ultimul deceniu ceausist.
Ciclul "Intalnirile INMER", cu un public din ce in ce mai tanar si numeros, a insemnat adevarate evenimente de istorie, cultura, civilizatie si morala crestina, din perspectiva traitorilor in afara tarii. Impreuna cu alte institutii specializate, s-au prezentat lucrari privind "Biserica in exil. Intre spiritualitate si politica", "Experimentul Pitesti - Reeducarea prin Tortura", "Sursele istoriei exilului romanesc dupa 1945", "Exilatii romani si constructia europeana" etc. Experti si cercetatori ai INMER si-au prezentat temele la o inalta tinuta stiintifica, marea majoritate a acestora fiind ulterior publicate (in rezumat sau in extenso) in "Caiete", ca si lansarile de carte (din ultimul an si jumatate): "Caderea tiraniei" de Doru Novacovici, "Lectorul de imagini" de Bujor Nedelcovici, "Cazul ARTUR si exilul romanesc" (volum de documente despre Ion Caraion), "Ganduri peste cortina de fier" de Grigore Gafencu, "Eftimie Gherman - 30 de ani de exil" (articole si corespondenta).
Revista "Caietele INMER" este condusa de Dinu Zamfirescu, presedintele Institutului, si Veronica Nanu, avandu-i redactori si colaboratori permanenti pe unii dintre cei mai importanti istorici, ziaristi si scriitori romani, din tara si strainatate. De-a lungul timpului s-au expus opinii despre Miscarea legionara si documente ale Securitatii privind neutralizarea postului de radio EUROPA LIBERA, interviuri cu Romeo Costea, Sanda Golopentia, Nicolae Lupan si Ion Dumitru, recenzia volumului "Sub semnul deportarii. Corespondenta Constantin Noica - Sanda Stolojan", evocarea lui Pamfil Seicaru si a lui Virgil Ierunca, studii de caz precum si portretele realizate de Victor Frunza, pe cand "Europa Libera" era la Munchen s.a.m.d.
La 10 mai 2007, Palatul Cantacuzino - Muzeul George Enescu, a fost inaugurata superba initiativa "Saloanele INMER", seri cultural-artistice, cu si despre personalitati universale ale exilului romanesc, coordonate de ziarista TV Marilena Rotaru. Dupa filmul-interviu "Vintila Horia" a urmat prezentarea pictoritei Jana Cernatescu, venita special din Belgia. Peste o luna, in acelasi loc, s-au celebrat "80 de ani de la urcarea pe tron a M.S. Regelui Mihai" (copil fiind, dupa moartea regelui Ferdinand), in prezenta Suveranului si a Reginei Ana. Filmul-evocare si corul de copii TRISON din Basarabia au impresionat numeroasa asistenta, Regele fiind considerat Intaiul exilat al Romaniei.
P.S. Reputatul scriitor si disident Victor Frunza a incetat din viata in Danemarca, unde fusese expulzat de comunisti, in 1980, la varsta de 72 de ani (8 iunie 1935 - 27 iunie 2007). Amanunte in ZIUA, 30 iunie a.c.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.