Americanii vor o cursa a inarmarii in Orientul Mijlociu care sa duca la colapsul economic al regimului de la Teheran.

Prin ajutorul acordat unor state aliate din Orientul Mijlociu, Statele Unite incearca sa provoace Iranul la o cursa a inarmarii care sa duca in final la caderea actualului regim, dupa modelul colapsului Uniunii Sovietice, crede analistul politic egiptean Samuel Tavros. „Adevaratul joc este incercarea de a face Iranul sa reactioneze. Regimul de la Teheran este foarte slabit din punct de vedere financiar, ceea ce s-a vazut si in miscarile de strada care au avut loc in urma recentei crize a benzinei. Bush stie ca nu ii poate permite lui Ahmadinejad sa aiba arma nucleara, pentru ca ar fi un dezastru. Insa nici nu poate ataca Iranul, pentru ca, in secunda urmatoare, trupele americane din Irak ar fi macelarite, Hezbollahul ar face ravagii in sudul Libanului, iar un atac asupra Israelului ar fi, probabil, iminent. Atunci inarmeaza regimurile din jur, stiind ca iranienii sint suficient de paranoici si de prosti sa intre intr-o cursa a inarmarii. Aceasta ar pune presiune asupra economiei si ar putea duce la prabusirea regimului din interior."

Samuel Tavros este de parere ca americanii nu au nici un interes sa consolideze armata saudita, de pilda, care este in prezent aproape inexistenta, familia regala fiind aparata de mercenari pakistanezi. Acestia au mai degraba un rol politienesc si pot face fata amenintarilor interne, dar nu ale unui alt stat. Asa ceva nici nu ar fi de dorit insa, avind in vedere fundamentalismul wahhabit din tara.

Tinta primordiala a asistentei militare americane ramine totusi Arabia Saudita, amenintata la nivel politic, de cresterea influentei siite in zona, sub stindard iranian. Iar intrucit Israelul a incercat sa blocheze un astfel de ajutor american acordat unui potential inamic al statului evreu, SUA au dat un „stimulent" si Ierusalimului.

Cit despre ajutorul acordat Egiptului, acesta este o consecinta automata a celui acordat Israelului. Tratatul din 1979, intre SUA, Israel si Egipt, care a pus capat razboiului dintre ultimele doua state, prevede ca, de cite ori regimul de la Ierusalim primeste asistenta militara si cel de la Cairo sa primeasca un procent din aceasta. Rolul efectiv pe care l-ar putea juca Egiptul este unul politic insa, mai degraba decit militar, rol pe care l-a evitat pina acum, de teama agravarii problemelor interne. De pilda, presedintia egipteana ar putea incerca sa-i convinga pe sunnitii din Irak sa revina la masa negocierilor, ar putea inchide tunelurile prin care sint furnizate arme palestinienilor din Fisia Gaza si ar putea lua o pozitie mult mai ferma contra influentei siriene in Liban. (Oana Popescu)

Armata israeliana, sustinuta din bani americani SUA vor creste ajutorul militar acordat Israelului pentru urmatorii zece ani cu 25% fata de perioada trecuta similara, pina la 30 de miliarde de dolari.

Cresterea ajutorului militar are scopul pastrarii „superioritatii calitative" a armatei israeliene fata de armatele vecinilor din Orientul Mijlociu, in conditiile in care SUA vor vinde armament in valoare de 20 de miliarde de dolari Arabiei Saudite si altor state arabe din Peninsula Araba in urmatorii zece ani. De asemenea, Egiptul va primi un ajutor militar de 13 miliarde de dolari pentru aceeasi perioada.

SUA acorda finantare militara statelor aliate, numai pentru anul fiscal 2007 fiind prevazute, in acest scop, peste patru miliarde si jumatate de dolari. Conform Departamentului de Stat al SUA, Finantarea Militara pentru Strainatate este „un instrument vital pentru promovarea intereselor SUA in lume". Prin aceasta finantare se acorda ajutoare nerambursabile aliatilor pentru achizitionarea de echipament de aparare, servicii si pregatire militara din Statele Unite.

Majoritatea fondurilor oferite pentru astfel de ajutoare de catre SUA, respectiv 86%, sint acordate pentru tari din Orientul Apropiat. Cel mai mare recipient de fonduri din aceasta regiune este Israelul, care si pina acum primea in jur de doua miliarde trei sute de milioane pe an. Pe locul doi se situeaza Egiptul, cu un miliard trei sute de milioane pe an, urmat de Iordania, cu 206 milioane. Astfel de ajutoare primesc insa aliatii SUA din intreaga lume, chiar si Romania primind aproximativ 15 milioane in scopuri militare (aproximativ aceeasi suma ca si Turcia).

Conform unui raport pentru Congresul american, „ajutorul militar din partea SUA a ajutat la transformarea armatei israeliene intr-una dintre cele mai sofisticate armate din lume. Ajutorul militar american a fost destinat pastrarii superioritatii calitative a armatei israeliene fata de armatele vecine, deoarece Israelul trebuie sa se bazeze pe echipamente si pe pregatire mai buna pentru a compensa deficitul de trupe, in orice potential conflict regional". 23% din bugetul apararii israeliene provin din SUA. O parte din ajutoarele oferite de americani (25%) sint folosite inclusiv pentru cumpararea de armament produs in Israel, nu doar pentru armament american. Datorita acestei oportunitati, Israelul a dezvoltat o industrie de aparare ce se incadreaza in primele zece din lume.

Raportul pentru Congres privind finantarea militara a Israelului arata ca numerosi comentatori arabi insista asupra faptului ca asistenta americana pentru Israel cauzeaza, in mod indirect, suferinte poporului palestinian.

Asistenta militara americana a fost acordata Israelului pentru prima data in 1977, fiind vorba de 107 milioane de dolari pentru dezvoltarea tancului Merkava. Din 1988, ajutorul militar pentru Israel a fost inclus in legislatia americana anuala de asistenta.

Asistenta americana civila pentru israelieni a inceput inca din 1949, cu un imprumut de 100 de milioane. Totusi, asistenta americana pe scara larga pentru israelieni a inceput in anii ’70, perioada in care, din cauza razboaielor arabo-israeliene, cetatenii americani au inceput sa traiasca cu ideea ca statul evreu se afla sub un permanent asediu din partea vecinilor. Intre 1966 si 1970, ajutoarele americane au crescut cu 47%, iar in 1971, Israelul primea 545 de milioane de dolari, fata de 30 de milioane in 1970.

In perioadele zbuciumate ale regiunii, ajutorul american pentru Israel a fost crescut in mod corespunzator. Astfel, in 1991, Congresul a acordat Israelului 650 de milioane de dolari ca ajutoare suplimentare de urgenta, pentru a acoperi distrugerile din timpul operatiunii „Furtuna in Desert". (Laura Cernahoschi)