Multe dintre initiativele pe care le are guvernul si autoritatile locale dovedesc ca ei au vocatia risipirii fondurilor publice. Acest lucru este demonstrat si de ultima isprava a executivului care a decis sa aloce, printr-un act normativ, nu mai put
Multe dintre initiativele pe care le are guvernul si autoritatile locale dovedesc ca ei au vocatia risipirii fondurilor publice. Acest lucru este demonstrat si de ultima isprava a executivului care a decis sa aloce, printr-un act normativ, nu mai putin de patru milioane de euro pentru realizarea unei investitii angajate de o firma privata straina sub motivatia, dupa cum scrie in nota de fundamentare, ca firma nu are posibilitati financiare. Nu conteaza numele firmei si ca ea obtine profituri foarte frumoase in Romania, de aceea nici nu-l voi da, ci conteaza modul in care este consumat banul public. Dupa 1989 majoritatea proiectelor guvernamentale sau ale primarilor din marile orase au fost supuse unui tir interminabil de acuzatii de coruptie, multe dintre ele chiar dovedite ulterior de presa in lipsa implicarii justitiei. De fapt, aparitia acestor acuzatii nu ar trebui sa fie surprinzatoare. Totul porneste de la o eroare fundamentala intr-o economie de piata si anume ca guvernul poate, sau chiar este obligat, sa cheltuiasca fondurile publice pentru sustinerea economiei. Banii cheltuiti cu darnicie de guvern provin din taxele si impozitele stranse de la toti contribuabilii, dar sunt utilizati numai pentru sprijinirea unora. De aici pornesc si toate problemele. Care sunt motivatiile care stau la baza alegerii unui proiect sau a altuia pentru a fi finantat din bani publici sunt intrebari ale caror raspunsuri sunt, in general, mascate in spatele unor comandamente sociale. Sprijinirea categoriilor defavorizate, a comunitatilor izolate, pastrarea locurilor de munca sau protejarea unor sectoare economice sunt motivatiile cele mai des intalnite pentru ca ele au si o mare priza in constiinta colectiva. Fara a nega obligatia guvernelor de a se implica in anumite proiecte sociale, indiferent daca sunt de dreapta sau de stanga, extinderea ariei de implicare are efecte perverse. Daca ne-am uita dincolo de castigurile de moment ale unor proiecte care cheltuiesc fonduri publice, vom vedea ca ele prejudiciaza mult mai multi oameni, comparativ cu cei care au de castigat de pe urma lor, pentru ca ei au de suportat impozite mai mari fara a primi insa ceva inapoi. Cu atat mai grave sunt consecintele daca luam in calcul implicarea fondurilor bugetare pentru sustinerea unei firme private pentru ca o astfel de decizie demonstreaza o conduita neloiala fata de celelalte firme care isi desfasoara activitatea pe o piata concurentiala. Se ajunge, prin astfel de practice, la distorsionarea mediului de afaceri. Statul, daca tot dispune de fonduri, ar putea, mult mai bine, sa le aloce sistemului sanitar public care si asa este in moarte clinica de ani de zile, sa finanteze constructia de biblioteci in mediul rural, sa majoreze cuantumul burselor de merit pentru studenti si sa nu-i neglijeze pe olimpici. Intr-un cuvant, aceste resurse bugetare sa fie orientate spre viitor pentru ca ele sunt singure care pot intoarce indoit investitia inapoi.
Despre autor:
