In toate sondajele de opinie, e constant procentul celor care raspund ca nu stiu, nu inteleg si n-au nici o parere. N-am cunostinta cat e acest procent la altii, dar la noi e mereu 17%. Nu creste, nu scade, nu se modifica, indiferent cat de important
In toate sondajele de opinie, e constant procentul celor care raspund ca nu stiu, nu inteleg si n-au nici o parere. N-am cunostinta cat e acest procent la altii, dar la noi e mereu 17%. Nu creste, nu scade, nu se modifica, indiferent cat de importante sunt chestiunile la care se refera sondajele chiar si pentru ei, cei 17%. Ai putea crede ca e un dat genetic procentual national.


Prin raportare la 100%, nu pare mare dar daca mutam discutia la individ, trebuie sa acceptam realitatea nelinistitoare ca doi din zece oameni, cu care avem de a face, cu care suntem vecini, prieteni, rude, cu care ne vedem zilnic, nu stiu si nu inteleg, ca sunt complet detasati de tot ce se intampla in Romania, ca-si duc viata de-a curmezisul veacului si fara sa-si munceasca prea tare mintea.


Sunt sigur ca sociologii au ceva de spus, despre procentul de indiferenta si ignoranta. Stiind dansii tot adevarul despre acest procent, precis ca stiu mai multe decat ne spun si despre activul de 83%: numai lucruri care nu ne plac si nu ne convin.


Ce-i interesant e ca, mai bine de zece ani, tot 17% a fost si procentul electoral al unor formatii bigote si extremiste, care veneau in intampinarea simpatizantilor lor cu un complet de minciuni traditionale, confortabile. Minciuni istorice de natura sa-i asigure acestui 17% consolarea ca, desi nu stie, nu intelege si nu accepta alte idei si sentimente, decat acelea cuprinse in platformele partidelor lor, constituie totusi cincimea aia buna, sanatoasa, merituoasa a natiunii.


Daca ar gasi motive sa ne spuna si noua, majoritarilor, cum interpreteaza ei, sociologii, in cercurile lor inchise de specialisti, pozitia lui 17% fata de 83% ma tem ca ne-ar dezvalui un fapt extrem de suparator. Si anume ca nu e vorba de indiferenta, de detasare. Cei 17% sunt, in chip explicit, contra a tot ce gandesc, ce vor si ce spera de la viata majoritarii lui 83%. E destul sa privim mai atent in jur, la felul in care considera cei 17% privilegiile, dar si constrangerile existentei civilizate, ca sa realizam gravitatea momentului: doi din zece locuitori sunt impotriva la tot: la reguli, la noutati, la directiile integratoare. Si sunt contra lor nu la modul lucid, ci la modul primitiv, glandular. Daca i-am vedea adunati intr-o multime, fie si pentru o fractiune de minut, pe acesti 17% am avea foarte probabil o parere mai putin buna despre origini, despre ceea ce suntem ca fiinta a grupului. Ne ramane insa speranta ca la altii procentul e mai mare. Ca sunt si popoare, unde ajunge la 40%-50%. E drept ca nu in Europa.


Sociologii nostri insa n-au nici un motiv sa ne explice intelesul procentelor. Exista mari deosebiri de la natie la natie, la ignoranta, la indiferenta si la gregaritate.


Si daca in fiecare din noi, in structura fiecarui roman, e de fapt un 17% indaratnic si obtuzitate de care nu suntem constienti?


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.