Un sondaj Gallup dat recent publicitatii avertizeaza ca Traian Basescu a coborat de la 63% in mai la 23% in iulie, trecand printr-o valoare intermediara de 50% in iunie. Nu credem o iota in sondaje, mai ales cand sunt difuzate la o distanta apreciabila de momentul crunt al verificarii prin exercitiul realitatii: alegerile.

Cel despre prabusirea lui Traian Basescu ne ofera un prea mare salt al lui Calin Popescu Tariceanu pentru a nu banui dincolo de el sperantele mai mult sau mai putin desarte ale liberalilor.

De altfel, inainte si dupa acest sondaj, alte institutii de pipaire a capitalului politic s-au grabit sa-l prinda pe Traian Basescu de ceafa si sa-l traga in sus.

Atat de tare si atat de brusc, ca am ametit si noi, lectorii acestor sondaje,
d-apoi Traian Basescu, victima operatiei!

Ca atare, nu credem ca Traian Basescu a cazut atat de rau in trei luni.

A cazut mai putin. A cazut, totusi.

In disperarea de a gasi o explicatie, analistii mai mult sau mai putin independenti au tabarat pe afacerea cu Legea pensiilor.

Traian Basescu si-ar fi pierdut o parte importanta a capitalului electoral pentru ca ar fi fost contra Legii pensiilor.

Si cetatenii Romaniei, intre care pensionarii si cei legati de soarta acestora constituie o parte substantiala, l-au sanctionat pe domnul presedinte.

Si noi zicem ca un moment in caderea lui Traian Basescu il constituie cel intruchipat de Legea pensiilor.

Nu impartasim insa opinia potrivit careia domnia sa ar fi pierdut in sondaje pentru ca s-a opus Legii pensiilor.

Si din simplul motiv ca Traian Basescu nu s-a opus acestei legi o clipita.

Daca s-ar fi opus, n-ar fi promulgat-o sau, cel putin, ar fi trimis-o la Curtea Constitutionala.

Traian Basescu a promulgat legea. Ba, mai mult, punand ochii pe o organizatie de pensionari necunoscuta - Federatia Asociatiilor Pensionarilor din Romania - , a mesterit la iuteala o intalnire cu membrii acesteia pentru a putea declara (la tv, desigur, ca doar acesta a fost scopul intalnirii: sa se adreseze tuturor pensionarilor!) ca marirea pensiilor a fost o decizie politica pe care o aplauda si o sustine.

Inainte, la promulgare si dupa, Traian Basescu a ridicat problema surselor de finantare.

Cum a facut-o insa?

Atragand atentia ca o asemenea lege trebuie tratata cu maxima seriozitate, pensionarii avand dreptul sa fie scutiti de eventualitatea unei pacaleli?


Nu, a facut-o atacand violent Guvernul Tariceanu ca n-are surse de finantare, ca vrea sa ia de la Educatie, ca va afecta alte domenii importante ale societatii romanesti, ca urmareste sa-i pacaleasca pe pensionari etc. etc.

Electoratul a perceput exact atitudinea lui Traian Basescu de-a lungul sagai care a fost promulgarea Legii pensiilor:

Domnul presedinte a cautat din nou nod in papura Guvernului.

Domnul presedinte n-a scapat prilejul de a mai boicota o masura a Guvernului. Domnul presedinte s-a jucat cu inima slabita a pensionarilor, pentru ca uraste Guvernul Tariceanu.

Traian Basescu si-a asumat de bunavoie si nesilit de nimeni misiunea zisa si istorica de a atrage atentia diferitelor institutii in numele societatii romanesti.

Sub acest semn, domnia sa a facut nazuri la Legea pensiilor. Sub acest semn, domnia sa a denuntat Guvernul. De asemenea, Traian Basescu a anuntat, chiar de la inceputul mandatului, ca isi va lua in serios dreptul de a nu semna legile trimise de Parlament ca primarul.

Toate bune si frumoase!

Numai ca pozitia asta a fost aplaudata de romani cata vreme ei au perceput ca interventia lui Traian Basescu a fost corecta.

Altfel spus, cata vreme si ei au simtit ca o anume masura a Guvernului trebuie criticata sau ca o anumita lege nu trebuie promulgata.

Marirea pensiilor a fost o decizie a Guvernului, mai intai la presiunea PSD si, mai apoi, din constiinta ca e o lovitura electorala, votata de Parlament. A fost insa o decizie pe care majoritatea romanilor a perceput-o ca fiind corecta.

In aceste conditii, prestatia lui Traian Basescu in chestiunea Legii pensiilor a aparut incorecta.

Si, mult mai grav, o pozitie incorecta ivita nu dintr-o greseala sau dintr-o convingere, ci din ura fata de Guvern si de Parlament.


Electoratul a avut deodata imaginea unui presedinte care boicoteaza Guvernul si Parlamentul in cazul unei masuri corecte din nevoia de a-l boicota pur si simplu. Astfel, Traian Basescu n-a aparut ca un politician care - sa zicem - nu intelege situatia pensionarilor, ci in ipostaza de politician iresponsabil.

Nu stim daca Traian Basescu a cazut atat de rau pe gheata sondajelor.

Stim insa ca toate criticile aduse de domnia sa Guvernului sau Parlamentului risca sa treaca in ochii electoratului ca avandu-si temeiul exclusiv in ura fata de aceste institutii.

Ar fi un semnal de alarma.

Va tine cont de el Traian Basescu?