1 August 2007
Asa reiese dintr-un studiu al Institutului pentru Politici Publice (IPP) care a monitorizat, in perioada 2003-2005, activitatea celor 40 de municipii resedinta de judet din Romania.

Pentru realizarea clasificarii IPP a folosit patru criter
Asa reiese dintr-un studiu al Institutului pentru Politici Publice (IPP) care a monitorizat, in perioada 2003-2005, activitatea celor 40 de municipii resedinta de judet din Romania.

Pentru realizarea clasificarii IPP a folosit patru criterii care se refera la livrarea unor servicii publice precum: cele de apa si canalizare, iluminatul public, salubrizarea si administrarea strazilor. Desi acestea sunt vitale pentru o administratie, nici unul dintre orasele resedinta de judet nu exceleaza. Mai mult, nici una dintre municipalitatile din Romania nu are elaborat un proiect de dezvoltare pe termen lung, preferandu-se investitiile pe termen scurt. In domeniul de apa si canalizare, intre 2003-2005 nu s-au facut investitii majore nici in cresterea lungimii retelelor de apa nici pentru modernizarea acestora, iar trei municipii, Bucuresti, Galati si Braila, nu epurau deloc apele in perioada de referinta a proiectului. In privinta iluminatului public, lucrurile stau mai bine, desi evolutiile au fost modeste: durata intreruperilor neprogramate scazand cu un sfert fata de 2003. Salubrizarea pare un subiect sensibil fiindca mai putin de jumatate dintre administratiile locale au furnizat datele cerute de IPP. Astfel, in trei judete, gunoiul era colectat, in 2005, mai rar de trei ori pe saptamana, desi costul mediu de ridicare al acestuia este de doua ori mai mare decat in 2003. Cei mai multi bani au fost cheltuiti pe lucrarile de intretinere a strazilor. Desi inca nu expirase termenul de garantie, multe municipalitati efectuau deja lucrari de reabilitare. Cat despre locurile de parcare, desi in Bucuresti si in alte cinci judete a crescut numarul lor cu 25%, la Sibiu, un loc de parcare revine la 447 de persoane.

>> Dezinteres

Autoritatile publice locale nu au aratat un mare interes pentru clasificarea incercata de IPP. Astfel, noua primarii din cele chestionate nu au raspuns deloc la intrebarile formulate de IPP. Nici macar cei care au trimis datele cerute nu s-au straduit sa le raporteze corect, dupa cum s-au plans autorii studiului.

Despre autor:

Romania Libera

Sursa: Romania Libera

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.