Cel putin trei municipii resedinta de judet, respectiv Bucuresti, Galati si Braila, nu epurau nici in cea mai mica masura apele uzate, se arata in analiza "Masurarea performantelor municipiilor din Romania", realizata de Institutul pentru Politici Pu
Cel putin trei municipii resedinta de judet, respectiv Bucuresti, Galati si Braila, nu epurau nici in cea mai mica masura apele uzate, se arata in analiza "Masurarea performantelor municipiilor din Romania", realizata de Institutul pentru Politici Publice. De asemenea, studiul releva faptul ca, in 2005, peste jumatate din retelele de alimentare cu apa la nivelul tarii erau mai vechi de 30 de ani. Sondajul derulat pe parcursul a doi ani, si dat publicitatii ieri, scoate la iveala ca numai 89 la suta dintre locuitorii municipiilor respondente aveau acces la reteaua de apa potabila. In plus, accesul la reteaua de canalizare se situa undeva la 80 de procente. Situatia este cu atat mai grava cu cat unul din trei metri cubi de apa produsi este pierdut in reteaua de alimentare, in unele municipii procentul fiind chiar mai mare - 50%. Concluziile analizei arata ca mai putin de o treime dintre municipii elaborasera strategii de dezvoltare a serviciilor de iluminat public, salubrizare si administrare a strazilor, elemente ce intra exclusiv in atributiile autoritatilor locale. Studiul IPP indica, totodata, ca doar 90 la suta din strazile si 77% din aleile municipiilor erau acoperite de serviciul de iluminat public, asta in conditiile in care acoperirea trebuia sa fie totala. In ce priveste stadiul spatiilor destinate automobilelor, numarul parcarilor este mai mult decat insuficient, astfel ca aproape 100 de locuitori ai municipiilor concurau pentru un singur loc de parcare amenajat de primarie. Referitor la situatia deseurilor, studiul releva ca doar 3 la suta dintre acestea erau colectate selectiv, la fel ca acum 4 ani. In ciuda datelor deloc incurajatoare, raportul "Masurarea performantelor municipiilor din Romania", a lasat loc si unor indicatori cu evolutii pozitive. Unul dintre acestia ar fi numarul si durata intreruperilor neprogramate ale serviciului de iluminat public, care au scazut cu 25%, respectiv 110 la suta fata de anul 2003. Un alt punct pozitiv ar fi capacitatea medie a recipientilor de colectare a deseurilor, care a crescut cu peste 55% fata de acum 4 ani, precum si cresterea numarului de rampe ecologice de depozitare a deseurilor, care se dublase la 10 in intervalul analizat. De asemenea, cheltuielile cu intretinerea strazilor au cunoscut o crestere, in termeni reali, cu cel putin o treime. Revenind la aspectele negative, cele mai numeroase de altfel, la nivelul anului 2004, in 74% dintre judetele din Romania nu exista o clasificare a podurilor judetene pe categorii de risc, si asta in conditiile in care tara noastra s-a confruntat frecvent cu inundatii masive. Totodata, marea majoritate a muzeelor din Romania nu pot oferi, nici macar cu aproximatie, un numar estimat de beneficiari ai evenimentelor/expozitiilor organizate in decursul unui an. La chestionarele transmise de IPP pentru efectuarea studiului, gradul cel mai ridicat de transparenta si rigurozitate in raspunsurile oferite a fost intalnit la municipiile Vaslui, Sfantu Gheorghe, Oradea, Piatra Neamt si Pitesti, in timp ce la polul opus se situeaza Ramnicu Valcea, Constanta, Resita, Alba Iulia si Arad.
Despre autor:
