Dosarele preotilor de la Securitate, colaborarea cu regimul comunist si atitudinea fata de fostele proprietati ale greco-catolicilor sint principalele probleme lasate "nerezolvate" de fostul Patriarh.

Alegerea unui nou Patriarh in fruntea Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) ar putea reprezenta momentul redeschiderii unor subiecte extrem de sensibile pentru clerul majoritar: dosarele de la Securitate si chestiunea lustratiei. Subiecte pe care Preafericitul Teoctist si actualul Sinod au cautat sa le evite de-a lungul timpului, iar atunci cind nu au reusit li s-au impotrivit pe fata.

Desi au trecut 17 ani de la caderea comunismului, multi dintre membriiSfintului Sinod n-au reusit sa se elibereze de trecut Initiata de presedintele Traian Basescu, decizia de anul trecut a CSAT de a desecretiza dosarele preotilor - clasificate pina atunci din motive de siguranta nationala - si de a le trimite la CNSAS dezgropa un subiect evitat de BOR de-a lungul celor 17 ani de dupa revolutie. Cel al colaborarii preotilor cu Securitatea. Singurul inalt ierarh care avusese pina atunci curajul sa-si asume colaborarea cu fosta politie politica fusese, in 1990, mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu.

Imediat dupa decizia CSAT de anul trecut, trei nume sonore ale ortodoxiei romane au recunoscut fie ca au semnat un angajament de colaborare cu Securitatea, fie ca au dat mai multe note informative. Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, a prezentat angajamentul pe care l-a semnat cu Securitatea in anul 1987, declarind ca gestul sau a fost unul patriotic. Arhiepiscopul de Alba Iulia, Andrei Andreicut, facea aceeasi marturisire la o saptamina distanta. Tot atunci, parintele Iustin Marchis de la biserica Stavropoleos din Bucuresti recunostea ca a semnat "trei-patru, poate cinci-sase" note informative despre oaspetii straini care vizitau Manastirea Cheia.

BOR a reactionat imediat la decizia CSAT. "Inca din 1997, Sfintul Sinod si-a facut publica pozitia fata de acest subiect, precizind ca nu este impotriva deschiderii dosarelor clericilor din arhiva fostei Securitati, dar vrea ca acest proces sa se desfasoare in spiritul adevarului si al dreptatii", declara preotul Constantin Stoica, purtatorul de cuvint al Patriarhiei. Citeva luni mai tirziu, in noiembrie 2006, BOR isi nuanta pozitia si propunea prin vocea aceluiasi parinte Stoica, mutarea dosarelor preotilor din ograda CNSAS in cea a BOR, in miinile unei comisii speciale. Aceasta urma sa prezinte un raport Sfintului Sinod care sa decida mai apoi ce face cu preotii colaboratori.

Activistul pentru drepturile omului Gabriel Andreescu se indoieste ca viitorul Patriarh va dori sau ca va reusi sa faca lumina in chestiunea colaborarii preotilor cu fosta Securitate. "Actualul Sinod e strins legat de regimul de pina in ’89. Actualii oameni din fruntea Bisericii apartin fostului regim, iar asta nu cred ca va face posibila o schimbare a atitudinii lor in chestiunea dosarelor. Nivelul de colaborare a fost urias. Toate datele spun ca, in general, mitropolitii de pina in 1989 erau ofiteri ai fostei Securitati. Cum credeti ca acesti oameni ar putea sa doreasca deconspirarea?", se intreaba Gabriel Andreescu.

Nici istoricul Stejarel Olaru nu este mai optimist in privinta sanselor unei lustratii in sinul BOR. "Sansele sint minime. Printre candidatii despre care s-a vorbit in ultimii ani nu cred ca se va gasi cineva care va sustine un asemenea demers cu sinceritate", spune Olaru. Acesta crede ca eliminarea preotilor care au colaborat se impune in continuare. „Ca in orice bransa profesionala, lustratia este absolut necesara si ea se impunea in momentul in care regimul totalitar se prabusea. In ceea ce priveste Biserica, lustratia a esuat complet. Au fost citeva incercari in 1990, dar sortite esecului. De ce? Pentru ca nu a existat un grup de reforma in interiorul Bisericii", spune Olaru.

Din cele aproximativ 2.600 de locasuri de cult confiscate in 1948, Biserica Greco-Catolica (BGC) a reusit sa recupereze in ultimii 17 ani doar in jur de 200 de biserici. Pe subiectul retrocedarilor, dialogul intre BOR si BGC a fost intrerupt in 2004 cind BOR a conditionat continuarea negocierilor de renuntarea actiunilor de recuperare a bisericilor in instanta, conditie refuzata de greco-catolici. (Dan Duca, Raul Balogh)

Loiali regimului Raportul Tismaneanu nu are deloc referinte magulitoare privitoare la colaborarea ultimilor patriarhi ai Romaniei. "Atit Iustin Moisescu, cit si Teoctist Arapasu, succesorii Patriarhului Iustinian, desi faceau parte din tabere ecleziale rivale, au ajuns in fruntea BOR datorita loialitatii dovedite fata de conducerea Partidului Comunist, primul avind si o proasta reputatie de politruc. Amindoi s-au remarcat drept sustinatori ai «luptei pentru pace»", se arata in raportul prezidential.

Trecut legionar? In sprijinul ipotezei ca PF Teoctist a avut un trecut legionar stau citeva documente descoperite in urma cu citiva ani in arhiva SRI. Este vorba de un document ce dateaza din 1950, intocmit de fosta Securitate, in care se spune ca Teoctist Arapasu a participat la rebeliunea legionara din ianuarie 1941, pe cind avea 26 de ani si era vicar si loctiitor de mitropolit la Iasi. El ar fi devastat, impreuna cu alti preoti, Sinagoga "Ronnetti-Roman", de pe Strada Antim din Bucuresti. (M.C.)

Catedrala Mintuirii Neamului ramine „in aer" Situatia terenului alocat Catedralei Mintuirii Neamului este in continuare incerta.

Presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, spunea marti, la catafalcul Patriarhului Teoctist, ca ultima dorinta a inaltului ierarh, construirea Catedralei Mintuirii Neamului, ar trebui indeplinita.

Deocamdata, desi au fost realizate proiectul si planul de urbanism pentru zona dintre Palatul Parlamentului si Ministerul Apararii Nationale unde ar urma sa fie amplasata catedrala, desi alocarea unui teren si trecerea sa in administrarea Patriarhiei - 11.000 de metri patrati, in Calea 13 Septembrie, sector 5, dupa un amplasament initial in Parcul Carol - a fost legiferata printr-o serie de ordonante, hotariri de guvern si legi succesive (H.G. nr. 468 din 2003 si Legea nr. 261 din 5 octombrie 2005), situatia terenului nu este lamurita. Terenul alocat constructiei este revendicat de fostii proprietari, iar Primaria Capitalei a incercat inca din februarie, in cursul unor negocieri cu reprezentantii Guvernului, sa discute despre posibilitatea rascumpararii pamintului la valoarea de 60 de milioane de euro, suma urmind sa fie platita din bugetele ambelor institutii. Ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, considera ca doar Primaria Capitalei, care dispune de terenuri, ar putea debloca situatia terenului, negociind un schimb de teren, cu acordul Patriarhiei. O alta solutie ar fi ca statul sa isi asume rascumpararea terenului, considerind zona alocata constructiei de utilitate publica. In privinta acestei variante, el este sceptic: "Ma indoiesc ca este posibil". Pentru deblocarea situatiei terenului au negociat in ultimii ani Ministerul Culturii, Patriarhia, Primaria Generala a Capitalei si a intervenit si presedintele Traian Basescu. (Oana Iurascu)

Mai multe despre colaborarea preotilor cu regimul comunist, pe www.cotidianul.ro/select Citeste mai mult:

Mostenirea lui Teoctist: lupta pentru putere in BOR

Lupta pentru putere in Biserica Ortodoxa Romana s-a declansat o data cu moartea PF Teoctist, iar cele doua tabere din Sinod, ecumenistii si traditionalistii, incearca acum sa-i cistige pe indecisi.

De la stinga la dreapta, politicienii pariaza pe IPS Daniel

Succesiunea la tronul patriarhal trezeste un interes aparte in lumea politica. Obisnuiti cu lupta pentru putere, politicienii par sa se implice in alegerea viitorului Intiistatator al BOR

Mostenirea lui Teoctist, partea intunecata

Dosarele preotilor de la Securitate, colaborarea cu regimul comunist si atitudinea fata de fostele proprietati ale greco-catolicilor sint principalele probleme lasate "nerezolvate" de fostul Patriarh.

Noaptea Patriarhului

Cotidianul a surprins in imagini atmosfera din cele doua locuri care au marcat ziua de luni, dupa moartea PF Teoctist: Spitalul Clinic Fundeni si sediul Patriarhiei.