Imediat dupa plecarea lui Ceausescu, in Valea Jiului s-au luat "masuri de linistire": controale, anchete, sanctiuni, evacuari si un proces cu condamnari pentru infractiuni de drept comun. Daca in documentele Securitatii Valea Jiului e vazuta in "neg
Imediat dupa plecarea lui Ceausescu, in Valea Jiului s-au luat "masuri de linistire": controale, anchete, sanctiuni, evacuari si un proces cu condamnari pentru infractiuni de drept comun. Daca in documentele Securitatii Valea Jiului e vazuta in "negru", in documentele partidului i se pregateste un "viitor luminos".     Din secolul al XIX-lea incepand, cand sub administratia Imperiului Habsburgic in Valea Jiului au fost colonizati mineri polonezi, nemti si cehi pentru a-i exploata carbunele, viata a fost diferita aici. Munca in subteran - frica de accidente, lipsa de aer, claustrofobia, dependenta "pe viata si pe moarte" de actele celorlalti componenti ai echipei - au marcat si viata comunitatilor din localitatile miniere. In anii regimului comunist, cand industria extractiva este o prioritate a "revolutiei industriale", iar munca bruta si in colectiv a minerului este elogiata propagandistic ca un model al "omului nou", Valea Jiului "infloreste". Astfel ca, in "regimul Ceausescu", cantitatea de carbune extrasa din zona e de cinci ori mai mare decat in 1938. In 1977, in zona locuiau aproape 150.000 de oameni din care ceva mai putin de o treime era angajata.     DETASAMENT DE FRUNTE AL PROLETARIATULUI. Cat de eficienti sunt minerii sub raportul costuri si beneficii ale carbunelui extras din Valea Jiului n-a fost in 1977 un indicator public. Faptul ca locurile de munca crescusera si ca "detasamentele muncitorilor" sporisera peste noapte cu multimi de tarani domina asupra indicatorilor economici. Salarizarea "oamenilor muncii" facandu-se, de asemenea, in grila politica, mineritul era o solutie ce parea la indemana oricarui barbat fara calificare. Gurile minelor continuu deschise fortei de munca - somajul fiind la cota zero, iar angajarea la lucru o obligatie deopotriva a societatii si a individului - , fluctuatia minerilor atingea cote inalte. Din imaginea globala a Vaii Jiului, facuta de rapoartele Securitatii privind "starea de spirit" in exploatarile miniere din zona, interesante sunt datele "nivelului infractional". Din totalul de 33.853 de "persoane verificate" pana la 20 septembrie 1977, 3.095 aveau antecedente penale. Cea mai mare mina e la Lupeni (peste 4.000 de angajati), dar acolo sunt si 309 fosti condamnati. Descrierile multora dintre ei permit o "tipologie a infractorilor" - aproape toti sunt oameni cu patru clase primare care-si parasisera satele de bastina pentru un salariu mare (prin comparatie cu alte meserii) si, daca sunt "familisti", certitudinea repartitiei unui apartament cu nesemnificative cheltuieli de intretinere. Fara calificare profesionala anterioara si implicit fara deprinderi ce tin de rigoarea organizarii fluxului industrial, "infractiunile" lor (intarzieri si absente la lucru, furt din avutul obstesc, distrugeri si scandaluri la betie) sunt in firescul vietii din mediul lor social.   Asupra acestora, Securitatea si-a fixat "lupa". In chiar ziua de 3 august 1977, cand Ceausescu le promitea minerilor ca nimanui nu i se va intampla nimic, in planul de masuri intocmit de Securitate erau prevazute represaliile. Ceea ce apare in culori sumbre in dosarele Securitatii e diferit prezentat insa in chiar documentele secrete intocmite "la partid".     "VIZITA DE LUCRU". A doua zi dupa revenirea din Valea Jiului, Ceausescu tine o sedinta la CC al PCR, unde sunt convocati capii sectoarele reclamate de mineri: aprovizionare, sanatate, locuri de munca pentru sotii. In fortareata puterii, energicul Ceausescu din acea vreme intra abrupt in chestiune, prezentand uluitoarea zi de 3 august ca o obisnuita vizita de lucru. Nimic despre greva, nimic despre pretentiile minerilor privind reducerea timpului de lucru si varstei de pensionare. Ca si cum singur ar fi observat "lipsurile" din Valea Jiului, Ceausescu cere constructia unui mare depozit pentru pastrarea alimentelor perisabile, mai ales ca vine si "ziua minerului". (Pana si citrice s-au trimis pentru "sarbatoare" - raporteaza prompt unul dintre subalterni, lamaile si portocalele fiind pe atunci o culme a bunastarii). "Tunul" criticii sale, Ceausescu il indreapta insa spre medici. "In primul rand nu exista numarul de medici care este prevazut, zice el. In al doilea rand ca sunt necinstiti, iau bani si ca trebuie dati afara si adusi oameni cinstiti." Porunceste ministrului Sanatatii, Nicolae Nicolaescu, si lui Ion Ionita, atunci viceprim-ministru al guvernului, "sa-i puna sub ancheta" (medicii, chelnerii si coafezele, zice Ceausescu, inca "se imbogatesc pe seama muncitorilor"). Reducerea personalului tehnico-administrativ si crearea de locuri de munca pentru sotiile minerilor sunt celelalte dispozitii date de Ceausescu, participantii la sedinta urmand sa plece grabnic la fata locului pentru "a le transpune in realitate". "Luam masuri!", incheie militareste Ionita.     "VOI FACETI TEORIE, FILOZOFIE!" Conform documentelor provenite din Arhiva Cancelariei CC al PCR, la o luna dupa Lupeni, Ceausescu a convocat o alta "sedinta de lucru cu conducerea Ministerului Minelor, Petrolului si Geologiei privind analiza unor probleme din Valea Jiului". Sunt prezenti si cei care fusesera trimisi la 4 august in Valea Jiului "sa rezolve problemele", si inalti activisti de partid din Hunedoara si Petrosani. Socotind implinite "datoriile" partidului catre mineri, de data aceasta Ceausescu cere dur socoteala de ce nu si-au facut minerii planul (pe primele opt luni ale anului sunt in minus cu 170 milioane de tone de carbune cocsificabil). Ministrul minelor, Babalau, raporteaza ca s-a trecut la programul de munca de sase ore, cel ce fusese negociat de mineri cu Ceausescu in intalnirea de care nimeni nu aminteste. Cum sa se faca planul daca in subteran, la exploatarea propriu-zisa a carbunelui, lucreaza doar unul din patru angajati? - se supara Ceausescu ("Numai 4.000 sunt care dau carbunele, restul transporta, adica stau deasupra si il vantura, ca sa zic asa"). Cum invatasera pe vremurile stahanovismului, solutia ramane mai buna organizare a muncii, in cazul de fata lucrul... pe patru schimburi! Cand primul secretar de la Hunedoara aminteste ca pentru aceasta e nevoie de avizul medicilor, Ceausescu izbucneste: "Lasa, draga! Voi faceti teorie, filozofie! (...) Trebuie dus acolo si trebuie sa rezolvam rapid problemele. Trebuie dus in mina la fata locului!".     RETETE CULINARE SI DE GUVERNARE. Dupa cum arata stenogramele unor asemenea discutii, inca din 1977 Ceausescu nu mai putea fi contrazis. I se puteau insa face propuneri. Unele dintre ele (precum anchetele asupra medicilor) fusesera inspirate de "jalbarii" care ajunsesera cu prilejul "adunarii oamenilor muncii din Lupeni" (cum e numita "oficial" greva), direct la Ceausescu ("350 scrisori am primit cat am fost acolo - zice el - , din care numai 70 se refereau la pensii, restul la cu totul alte probleme."). Astfel ca pentru viitorul celor din Valea Jiului se prevede: "sa nu mai fie adusi acolo derbedei care au stat la inchisoare"; sa se incheie contracte de munca pe o durata de cinci ani si sa li se dea minerilor posibilitatea sa-si cumpere apartamentele pentru a reduce fluctuatia; sa fie marite salariile celor din subteran; sa-si faca stagiul militar lucrand in mine; sa aiba "activitate culturala" si sa li se dea cate o masa calda ("fara tuica!") la intrarea si iesirea din sut. Remarcabil e voluntarismul lui Ceausescu si din "indicatiile" privind aceste mese: "Propriu-zis masa sa fie sase lei, deci doua mese a cate sase lei, in total 12 lei. In fond, pot sa primeasca si o mancare, si ceva dulce, fara ciorba, pentru ca este mai greu. O fructa; o bucata de slanina". Cu acestea, lucrurile intra in normalitatea "vietii de partid". Securitatea nu-si incheiase inca "lucrarile speciale" incepute dinaintea venirii lui Ceausescu.     "LUCRARI SPECIALE". Nu e greu sa-ti imaginezi suspiciunea si groaza coborata in familiile minerilor si a celorlalti localnici din zona imediat dupa greva. De la 3 august si pana la jumatatea lui septembrie 1977 fusesera "verificati" peste 20.000 de angajati ai Centralei Miniere Valea Jiului (CMVJ). Conform notei sinteza intocmite de Securitate, "au fost scoase din zona 241 persoane" (nu se spune unde au fost duse), 197 dintre acestea fiind angajati ai CMVJ. "16 elemente care au comis violente" (nu sunt specificate) au fost puse in discutia colectivelor de munca, 15 mineri fiind "deferiti justitiei". Au fost, de asemenea, aplicate 287 de sanctiuni disciplinare de catre conducerile minelor, conform Codului Muncii. Si mai sibilice sunt descrierile acelora "asupra carora s-au intreprins masuri de catre organele de securitate si militie". Astfel, "pe linie de securitate" au fost 73 de avertizari si 399 de atentionari (numele oamenilor nu sunt mentionate). "Pe linie de militie" s-au dat 453 de avertismente si... mai mult de 600 de "contraventii pe acte normative". O adevarata teroare s-a instalat si in "comert", unde a plouat cu controale, amenzi si condamnari. Din rapoartele ofiterilor de Securitate reies numeroase amanunte din care s-ar putea recompune o istorie a cotidianului cu exemplificari privind mita pe care o dadea un gestionar la angajare, "sperturile" la medici, darurile de nunta sau botez primite si facute de "cei cu responsabilitati", relatiile extraconjugale ale judecatorilor, procurorilor, doctorilor, vanzatoarelor si contabililor, certurile si scandalurile din familiile angajatilor "verificati". Eliptice sunt raportarile metodelor care au condus la aceste rezultate: "tehnicile folosite" - au fost in numar de 552; "pe linia compartimentului 8" au fost obtinute 3.371 de informatii; si au fost executate... "99 de lucrari speciale"!     FETELE "TRANSPARENTEI". Ce fel de lucrari, de catre cine si cu ce rezultate? - la intrebari ca acestea nu gasesti raspuns in dosarele de la CNSAS. Prin tirajul de zeci de mii de exemplare al ziarelor poti insa difuza ("democratic"!) mizerii rezultate din filaj, tehnicile si lucrarile "speciale" - "obiectivele" acestora aparand ca fiinte subumane intocmai cum a fost scopul Securitatii. Dar ticalosii si metodele prin care-au ajuns la asemenea "rezultate" sunt bine "conspirati". Caci dosarele unde acestea erau "initiative si sarcini specifice de munca" repartizate pe angajati vor fi fost de multa vreme tocate si distruse (conform instructiunilor interne) ori nu sunt conexate in structurile arhivei CNSAS la cazurile din "teren". Ca om care isi doreste sa creada ca de drepturile democratice beneficiaza, fara discriminare, oricare cetatean roman, nu poti consemna si expune public continutul "informarilor" si "declaratiilor" unde viata personala si imaginea unor oameni este infatisata prin cele mai intime si jenante aspecte. Avorturile sotiilor provocate de violente conjugale, relatiile amoroase "ilicite", certurile si bataile in localuri publice, neglijentele si sustragerile de bunuri la locul de munca sunt "materia prima" a textelor care-i descriu pe insurgentii din Valea Jiului. Dar cat adevar si cata ticalosie, rezultat al celor 552 de "tehnici folosite" si 99 de "lucrarile speciale", sunt acestea oare? Procesul. La 17 septembrie 1977, la Petrosani a avut loc un proces politic, desi sentintele s-au dat pentru condamnari de drept comun. E greu de crezut bunaoara ca scandalul provocat la 4 august intr-un local din Petrosani de Vasile Guzu, Gheorghe Costache, Gheorghe Dumitrache si Adolf Flamon (pentru care acestia au fost condamnati) nu este efectul catorva "lucrari speciale", aceiasi mineri remarcandu-se ca oameni cu initiativa si aptitudini organizatorice la 2 si 3 august. Ca in orice proces politic, scopurile organizarii sale au fost dirijate catre efectele scontate de regim asupra multimii. Pe de o parte se urmarea deturnarea furiei si frustrarilor oamenilor, ce iesisera la iveala la 2-3 august, spre "neajunsuri" remediabile, pe de alta parte se dorea inhibarea oricaror initiative de insurgenta la deciziile partidului. Condamnatilor trimisi in domiciliu fortat in locuri necunoscute, fostii ortaci le-au pierdut urma. Nu de "moarte buna" pierisera, au spus apoi despre ei. Reiese astfel, cu documente in regula, pentru orice eventual "cautator de adevaruri" in arhive ca niste recidivisti turbulenti isi primisera binemeritata pedeapsa. In vreme ce pentru oricare om care fusese la fata locului era clar ca acela care-ar mai "indrazni" le va impartasi soarta. Pana in 1989 acestea fusesera mesajele raspandite in toata tara prin zvonuri.       "Vizita de lucru" "Am fost ieri in Valea Jiului. Acolo s-au ridicat o serie de probleme legate de organizarea muncii, acestea le-am discutat cu cei de acolo si sunt tovarasi care rezolva problemele. S-au ridicat foarte multe probleme legate de proasta aprovizionare, ca nu s-a realizat programul pe care l-am discutat acum doi ani si orientarea stabilita atunci la Comitetul Politic Executiv de a asigura o aprovizionare prioritara pentru Valea Jiului" Nicolae Ceausescu,4 august 1977     Doctorii "In general, asistenta sanitara si ordinea si disciplina in spitale lasa de dorit. Nici la Elias nu este mai bine este dezordine si indisciplina" Nicolae Ceausescu,4 august 1977       Sentinte ale procesului DARADICS PETRU din Lupeni, condamnat la 4 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri si perturbarea linistii publice DABELEA ALEXANDRU din Vulcan - un an inchisoare pentru vatamare corporala si 3 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri TODERASCU IOAN din Lupeni - 1,5 ani inchisoare pentru vatamare corporala si 4 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice SORTAN IOJA din Lupeni - 3 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice CAILA VASILE din Lupeni - 2 ani si 6 luni inchisoare pentru instigare publica VITEZ GHEORGHE din Petrila - 2 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice MANILIUC GHEORGHE din Petrosani - 3 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, 3 ani si 6 luni pentru ofensa adusa autoritatii ILIE CONSTANTIN din Uricani, GUZU VASILE din Lupeni, COSTACHE GHEORGHE din Vulcan, DUMITRACHE GHEORGHE din Lupeni si FLAMON ADOLF din Lupeni - 2 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice NAGY CAROL din Vulcan - 5 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri, lovire si ofensa adusa autoritatii PETACA PETRU din Vulcan - 4 ani inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri, lovire si ofensa adusa autoritatii SILVESTER CORNEL din Vulcan - la 3 ani si 6 luni inchisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri, lovire si ofensa adusa autoritatii S-a stabilit ca in viitorul apropiat sa fie judecat si GRADINARU CONSTANTIN. La acea data DOBRE COSTICA este scos din zona, dosarul penal urmand a fi "definitivat". Instanta a decis ca inculpatii sa execute pedeapsa "prin munca corectionala intr-o alta unitate socialista, prin efectuarea unei activitati productive".


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.