Eforturile de asimilare a romilor in scoli, in loc de integrare, incurajeaza analfabetismul in comunitatile compacte, in special in cele din mediul rural.

Lipsa totala de interes fata de scoala a romilor este sursa multora dintre problemele cu care se confrunta aceasta minoritate, mai ales in zonele rurale. La aceasta contribuie insa si majoritatea, care nu face eforturi deosebite de a-i integra. La Tiglarie este una dintre cele patru comunitati de romi din comuna Dumbraveni, judetul Sibiu, analfabeta in proportie de 90%. Aproape toti copiii din comunitatea de 500 de suflete invata la scoala speciala, fara a avea insa reale probleme intelectuale. Asa se face ca nu stiu sa scrie sau sa citeasca nici cind ajung in clasa a patra.

„Au zis ca nu se duc la scoala, ca rid copiii de ei ca ajung murdari de noroi. Le-am reparat drumul sa nu se mai murdareasca. Le duc tone de haine pe care le vind apoi la bucata. Am incercat sa dau amenda parintilor sa-si inscrie copiii la scoala, dar n-a mers. Si ce daca merg la scoala speciala? Acolo se simt ei bine, ca sint intre ei. Nu-i obliga nimeni, si oricum la sfirsit au si ei o diploma", a spus pe un ton exasperat primarul Traian Dur despre care cei din Tiglarie vorbesc mai mult de bine. Un singur lucru ii mai convinge pe romi sa se tina de scoala, atit cit o fac: „Pierde alocatia daca mai ramine o data repetenta", spune o mama care traieste doar din ajutorul de la stat al copiilor, la fel ca restul familiilor (aproximativ o suta) din comunitate.

Cind implinesc virsta obligatorie pentru scoala (care la romi se poate intinde pina la 8-9 ani), copiii sint trimisi automat de medicul de familie sa-i evalueze psihologic, iar majoritatea covirsitoare primesc certificat de handicapat si trimitere la scoala. „Copiii romi nu merg la gradinita, nu sint educati in familie, au mai putine cunostinte si, in consecinta, o inteligenta sub medie. Si atunci e mai bine sa nu mearga la scoala normala", spune Vasile Prodan, psiholog si pedagog la scoala speciala, care admite totusi ca lipsa de cunostinte nu inseamna lipsa inteligentei. Este de retinut faptul ca romanii nu sint trimisi niciodata sa-si evalueze psihologic copiii cind se inscriu la scoala.

Motivele pentru care romii prefera aceasta forma de invatamint sint simple: „Din cind in cind le putem oferi, prin sponsorizari, o masa calda pe zi, si atunci creste si prezenta. In plus, mamele primesc ajutor de handicapat de la stat. Le convine si faptul ca sint doar intre ei si nu se simt exclusi, e si mai usor sa treci clasa decit dincolo", explica Nemes Corina, directoarea scolii speciale.

Pe de alta parte, lipsa interactiunii dintre romi si romani accentueaza prapastia culturala dintre ei. „Segregarea in Romania nu e asa de vizibila ca in Bulgaria, de exemplu, deoarece comunitatile sint mixate. La Dumbraveni, unde 99% dintre copiii din scoala speciala sint romi, e un caz clasic, dar nu e singurul. In Cluj este o situatie aproape identica. Copiii acestia nu interactioneaza cu romanii sau cu maghiarii si vor ajunge oligofreni pentru ca in scoala speciala nu invata sa scrie. E grav ca romii sint etichetati ca handicapati intelectual din start", a spus Ciprian Necula, Key Expert in Programul PHARE pentru Romi.

Cea mai mare greseala a autoritatilor este aceea ca incearca sa faciliteze asimilarea tiganilor in scoli, si nu integrarea lor, asa cum este firesc. Nu sint luate in considerare diferentele culturale si specificitatea stilului de viata ale romilor. „Ma duceam la scoala speciala ca acolo sint numai tigani, nu rid copiii de mine", a spus Petruta, care a abandonat scoala la 13 ani, cind s-a maritat. „In scoala, romanul este modelul unic, nu este inteles si promovat multiculturalismul, profesorii nu incearca sa inteleaga de ce tiganul il face altfel pe A", a completat Necula. Desi e o comunitate tinara, in Tiglarie s-a ajuns deja la cea de-a treia generatie de analfabeti.