Domeniu public pentru unii, domeniu privat pentru altii

Parcul Bordei face parte din domeniul public al statului. Afirmatia nu este una facuta la colt de strada, ci apartine Prefecturii Bucuresti, cea care a gestionat ani intregi aplicarea Legii 18/1991. Acesta este raspunsul pe care l-au primit cei care inainte de Constanda au cerut peste un hectar din Parcul Bordei. In 2003, zona verde era deja considerata domeniu privat.

Autoritatile statului s-au jucat cu incadrarea Parcului Bordei in functie de interesele momentului si de persoanele care au ravnit la zona verde. Dovada acestor manevre dubioase se gaseste chiar printre sutele de file aflate in dosarul prin care Costica Constanda a castigat definitiv si irevocabil 3,3 hectare din Parcul Bordei.

18 decembrie 2002. Prefectura Municipiului Bucuresti, prin Comisia de aplicare a legilor fondului funciar, refuza improprietarirea familiei Angelescu cu suprafata de 10.140 de metri patrati in Parcul Bordei pe motiv ca zona verde se afla in domeniul public al Capitalei, nicidecum in cel privat.

5 septembrie 2003. Primarul general Traian Basescu semneaza doua dispozitii prin care da parcul lui Costica Constanda, considerandu-l domeniu privat.


MOSTENIRE. Nora Geta Monteoru Angelescu si fiica sa Ioana au revendicat un teren aflat pe fosta mosie Montesquieu. Cele doua sunt mostenitoarele lui Constantin Angelescu Monteoru, fost ministru in guvernul condus de I.C. Bratianu. Acesta cumparase terenul cu pricina in iulie 1943 de la Constantin C. Vencu. Comisia pentru aplicarea Legii 18 le-a raspuns insa ca mosia Montesquieu fusese deja parcelata si data fostilor membri cooperatori. Ramase fara pamantul la care aveau dreptul, cele doua mostenitoare au solicitat in compensare un alt teren similar ca valoare. Dupa mai multe expertize tehnice, Ioana si Geta Angelescu au ajuns la concluzia ca cel mai potrivit pamant pe care ar trebui sa-l primeasca ar fi situat in Bucuresti, pe Bulevardul Mircea Eliade, colt cu Turgheniev. Adica Parcul Bordei, mai exact o treime din el.


In loc de retrocedare, mostenitoarele primesc in schimb un raspuns concis si care nu lasa loc de interpretari din partea Prefecturii Bucuresti. "Terenul din Bulevardul Mircea Eliade, colt cu Turgheniev, a fost trecut in domeniul public al Municipiului Bucuresti, prin hotararea nr. 618/19.06.1937 a Ministerului Lucrarilor Publice si Comunicatiilor, Directia Apelor."
Imediat, familia Angelescu a atacat decizia Comisiei de la Prefectura la Judecatoria Sectorului 1, chemand in judecata autoritatile raspunzatoare. Pe parcursul celor noua luni de proces, nici una dintre autoritatile statului n-a reusit sa arate care este situatia juridica a terenului. Desi cererea de retrocedare inaintata de familia Angelescu a fost respinsa de Prefectura pe motiv ca Parcul Bordei este in domeniul public al statului, in fata instantei autoritatile au dat din colt in colt. Ele au recunoscut intr-un final ca stiu despre faptul ca zona verde este domeniu public, dar n-au acte care sa demonstreze acest lucru.


Una din partile implicate, Subcomisia locala de aplicare a Legii 18/1991, Consiliul Local Sectorul 1, a sustinut in proces in 2003 ca "terenul in litigiu figureaza ca apartinand domeniului public in registrele cadastrale ale Primariei Sectorului 1, intocmite pe baze declarative, la nivelul anului 1986, insa nu detine date in sensul intrarii terenului in proprietatea publica a statului si nici actul prin care terenul a fost dat in administrarea Domeniului Public Sector 1".


Nici Directia Patrimoniu Evidenta Proprietatii Cadastru din cadrul Primariei Capitalei nu are dovezi clare privind situatia terenului, sustinand ca "in prezent nu a fost emisa o hotarare a Consiliului General de trecere a acestuia in domeniul public". Pe baza acestor ambiguitati, instanta stabileste ca terenul se afla in proprietatea privata a municipiului Bucuresti, deci poate fi dat celor doua mostenitoare ale mosiei Montesquie, ca spatiu in compensare.


AVANTAJUL PILOSILOR. In timp ce institutiile statului balbaiau tot felul de raspunsuri neclare cu privire la situatia juridica a Parcului Bordei, apare in schema Costica Constanda. Pe o cale mult mai simpla, omul de afaceri reuseste sa obtina de la primarul general al Capitalei de atunci, Traian Basescu, doua dispozitii de punere in posesie a Parcului Bordei in septembrie 2003. Si nu oricum, ci in mijlocul procesului intentat de familia Angelescu pentru acelasi pamant pe care-l ceruse in urma cu un an.


Doua luni mai tarziu, Judecatoria Sectorului 1, considerand nelegale cele doua decizii date de Traian Basescu pentru Constanda (pentru ca exista un litigiu cu privire la Parcul Bordei), obliga autoritatile sa dispuna reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei treimi din zona verde in favoarea familiei Angelescu, eliberarea unui titlu de proprietate si punerea in posesie. Nemultumite de hotararea judecatorilor, comisiile si subcomisiile din gradina Prefecturii au declarat apel.


De data aceasta n-au mai invocat caracterul public al Parcului Bordei, ci ca familia Angelescu nu poate fi improprietarita in zona verde, deoarece aceasta a fost data deja altor persoane. Instanta reactioneaza si aminteste autoritatilor ca familia Angelescu a fost prima solicitanta a terenului din Parcul Bordei si ca cele doua ordine ale primarului Basescu nu fac decat sa confirme din nou ca zona verde face parte din domeniul privat.


In concluzie, Curtea de Apel Bucuresti este de acord cu sentinta primei instante de punere in posesie a familiei Angelescu. Asa se face ca, la data de 19 aprilie 2004, pe amplasamentul Parcului Bordei existau simultan doua improprietariri valabile, dar contradictorii, una data de instanta si una data de Traian Basescu.

Itele acestei afaceri s-au incurcat si mai tare, Primaria Capitalei gestionand mai departe dosarul Bordei.