Greva minerilor in Arhivele CNSAS

Prima miscare de protest a unei multimi impotriva unor decizii luate dupa instaurarea regimului comunist a fost greva minerilor din 2-3 august 1977 in Valea Jiului. Ceausescu, care cumula atunci prin functiile sale toata puterea, a fost obligat sa vina la negocierile directe cu protestatarii. Din documentele Securitatii reiese insa ca "elemente descompuse" s-au dedat la "manifestari huliganice".


Judecand dupa numarul institutelor de cercetare care si-au facut "obiect de activitate" din istoria recenta si dupa mediatizarea excesiva a campului de batalie politica in care s-a transformat institutia CNSAS,
te-ai astepta ca dosarele cu greva din Valea Jiului sa fi fost consultate de multimi de istorici, analisti si jurnalisti.


DOSARE "FARA INTERES". Dosarul de peste cinci sute de file despre evenimentele din august 1977 - prima greva din Romania dupa trei decenii de la instaurarea regimului comunist - a avut insa un singur solicitant (gazetarul Marian Boboc din Petrosani). Celalalt volum pus in circuit este dosarul personal al "eroului de la Lupeni", Constantin Dobre. Consultat pana in prezent exclusiv de "obiectivul" care a cauzat producerea sa, actualmente azilant politic in Anglia.

Cum se face insa ca asupra unui presupus "subiect gras" ca acesta nu s-au repezit nici macar angajatii CNSAS cu statut de cercetatori, intuiesti cat ce-ai "frunzarit" cele doua dosare. Greva minerilor din Valea Jiului - petrecuta intr-un timp cand in Cehoslovacia si Polonia multi intelectuali reflectau public asupra viitorului economiei si starii democratiei din tarile lor - nu este o tema  ilustrativa pentru metafora "rezistentei romanesti prin cultura". Iar documentele despre grevisti sunt departe de a satisface asteptarile unui public pregatit sa afle din arhiva Securitatii povesti despre "feti-frumosii" anticomunisti si "adevaratii  tortionari".


PRIORITATI ALE SECURITATII. Din continutul dosarelor de la CNSAS reconstitui cu greutate greva pentru revendicari economice si sociale ce l-a adus pe insusi Ceausescu in postura de negociator. Insasi evolutia liderului de-atunci al minerilor, Constantin Dobre - trimis la studii la "academia partidului", iar dupa 1990 in... diplomatie, actualmente azilant politic in Anglia - e semn al incalcelilor de ieri si de azi ale istoriei. Dupa ce te-ai familiarizat cu continutul dosarelor, iti dai seama ca din ele lipsesc tocmai piesele esentiale pentru evaluarea evenimentului. Nici o relatare a altercatiilor dintre mineri si Ilie Verdet, nici o informare privind programul si deciziile lui Ceausescu.

Primul document in dosarul grevei este un numar al Monitorului Oficial de la 8 iulie 1977 care reproduce noua Lege privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala. O tiparitura ingalbenita, al carei continut starnise vartejul din Valea Jiului. Urmeaza "schitele topografice" (denumirea imi apartine) cu amplasarea angajatilor Securitatii in dispozitivele de paza si protectie de pe traseul parcurs de Ceausescu la Lupeni la data de 3 august. O uluitoare desfasurare de forte - vazute si nevazute - , "baile de multime" avand atunci reguli stricte si clare. Prima dintre ele - impiedicarea "jalbarilor" sa ajunga la Ceausescu. Cu ajutorul retelei de informatori fusesera depistati nu doar "jalbarii", ci si doleantele lor. In sintezele si rapoartele Securitatii, oamenii care tintesc rezolvarea unor "interese personale" ori incearca sa reclame nedreptati si minciuni sunt asimilati unei categorii de infractori. Reiese (si din cazul lor) ca misiunea asumata de Securitate este anihilarea oricarui demers de a aduce adevaruri suparatoare la cunostinta conducatorilor.    


PE FIRUL RAPOARTELOR. "Productii" si mai impresionante sub raportul eforturilor facute pentru a modifica realitatea faptelor dupa modelul expus in discursul de partid sunt "informarile privind starea de spirit a populatiei" din fiecare punct minier al Vaii Jiului si "planurile de masuri".

De ordinul sutelor trebuie sa fi fost, bunaoara, numarul angajatilor Securitatii cuprinsi in mecanismele de punere in aplicare a "planului de masuri" intocmit "cu prilejul evenimentelor din 2-3 august 1977" sub comanda lui Nicolae Plesita, general-locotenent, prim-adjunct al ministrului de Interne. Documentul, datat 3 august 1977 si semnat de colonelul Gheorghe Simon, seful Securitatii  Hunedoara, este un program ("strict secret"!) in 30 de puncte.

"Constituirea unui comandament de conducere si coordonare a tuturor actiunilor ce urmeaza a fi intreprinse pe linie de securitate si militie, pentru asigurarea securitatii conducatorilor de partid si de stat prezenti in Valea Jiului, paza si securitatea obiectivelor economice, neutralizarea actiunilor elementelor turbulente, asigurarea ordinei si linistei publice" - este prima dintre prevederile sale. Daca "grupele operative pe localitati, alcatuite din ofiteri si subofiteri de securitate si militie", puteau fi o practica uzuala in organizarea vizitelor lui Ceausescu, semn de alarma si gravitate deosebita pot fi socotite mentiunile: "Vor fi suplimentate fortele existente cu efective de ofiteri si subofiteri  de militie si securitate ce vor fi adusi din judetele Gorj, Caras-Severin, Dolj, Alba-Iulia, Sibiu si Arad"; "o grupa de analiza si sinteza" va intocmi de trei ori pe zi buletine informative ce vor fi raportate "organelor de partid si ierarhic superioare"; "zilnic se vor organiza sedinte de lucru si de analiza a situatiei operative din zona cu sefii grupelor operative si factorii de raspundere pe linie de securitate si militie"; stabilirea programului de lucru al intregului personal din securitate si militie intre orele 7:00 si 23:00.


SOARTA HOTARATA. Din "planul de masuri", definitivat si aprobat de Securitate in chiar ziua cand Ceausescu se intalnise cu minerii, reiese ca soarta multora dintre ei fusese decisa inainte inca de venirea secretarului general. In chiar ziua de 3 august se hotarasc "identificarea, cunoasterea si cercetarea elementelor care s-au dedat la acte violente si de dezordine in data de 2.08. a.c. in scopul tragerii lor la raspundere administrativa si penala", precum si "masurile operative" la care se trecuse deja in intregul bazin minier al Vaii Jiului.

Un proces politic unde inculpatii sa fie prezentati ca infractori de drept comun era deja proiectat. Inainte de a ajunge in fata judecatorilor, se decidea insa "punerea in discutia colectivelor de munca a tuturor persoanelor carora li s-au administrat probe de vinovatie, pentru comiterea de infractiuni anterior trimiterii dosarelor la Procuratura". Prin "masuri specifice" urmau a se impiedica "difuzarile de stiri denaturate". O "verificare la evidenta operativa" a tuturor celor peste 40.000 de angajati din Valea Jiului si avertizarea pe linie de securitate si militie a unor "elemente cunoscute cu manifestari turbulente si tendentioase", intarirea pazei in toate locurile publice, verificarea tuturor purtatorilor autorizati de arma - erau alte actiuni preliminare de anvergura. Consecinta acestora urmau a fi "masuri de scoatere din Valea Jiului a elementelor cu antecedente penale care au o comportare necorespunzatoare la munca si in societate" si "masuri de intarire si reorganizare a potentialului informativ".  
Un "comandament" alcatuit din cinci ofiteri superiori de securitate si militie din Bucuresti si Petrosani, care aveau in subordine alte zece grupe coordonatoare (de cercetare penala, analiza si sinteza si "operative" in fiecare localitate miniera) urmau a fi dirijorii vastei operatii.   


DOSARUL LUI DOBRE. Nu stiu care sunt criteriile dupa care la CNSAS anumite dosare personale sunt puse in circuitul ziaristilor si cercetatorilor (si prin aceasta implicit in difuzarea publica), iar altele nu. Cu exceptia documentelor premergatoare recrutarii unui informator, prin trasaturi negative de personalitate si exemple de "comportare necorespunzatoare in familie si societate", celelalte descriu "elementele descompuse". La fel sunt si productiile despre insurgentii remarcabili ai Vaii Jiului si intreg dosarul personal de peste cinci sute de file alcatuit pentru Dobre, liderul minerilor in negocierile cu Ceausescu de la 3 august 1977. Deosebit de celalalte "elemente", Dobre n-a fost arestat. Dimpotriva, informarile si rapoartele din dosar prezinta grija Securitatii de a raspandi vesti despre "buna purtare" a acestuia in fata "organelor". Cauza presupusa a acestui tratament deosebit nu poate fi, in aceasta etapa, decat popu-laritatea lui. Prima lista de revendicari (document olograf, dactilografiat ulterior cu modificari) precizeaza: "Noi, minerii din Valea Jiului, va supunem dumneavoastra, tovarase N. Ceausescu, prin alesul (votatul) si iubitul nostru coleg Dobre Costica, urmatorul Program de revendicari...". Din documentele Securitatii aflam si ca, atunci cand se zvonise ca Dobre e retinut de autoritati, un mare grup de mineri turbulenti navalise cerand eliberarea lui.   


"LUCRARI SPECIALE" DE "DEMORALIZARE". In rapoartele Securitatii sunt multe semne de avertizare asupra fabricarii "ade-varului". Printre altele, pentru ducerea la indeplinire a masurilor "comandamentului" se raporteaza "99 lucrari speciale" (fara detalii despre continutul si autorii lor). Aici se incadreaza probabil si viitorul lui Dobre. Din notele informatorilor si sintezele ofiterilor reiese ca, ulterior evenimentelor, imprejurul lui Dobre Securitatea tesuse o panza de paianjen de unde, ca o biata gaza, omul "rupt de colectiv" nu mai putea iesi. Ii sunt investigati sotia, socrii, parintii, fratii si cumnatii. Conversatiile sale de-acasa cu nevasta sunt inregistrate si ii sunt studiate intentiile, fiindu-i apoi trimisi anumiti informatori, ca sa-l "influenteze" in directia dorita. Criticile si "sfaturile de bine" primite pe aceasta cale sunt dublate de scrisori anonime de amenintare. Prin scrisori trimise in hartia cerata a unor plicuri galbui, folosite in acei ani pentru instiintari oficiale, presupusi "ortaci" il injura scabros si-l ameninta "ca-i vor lua gatul", deoarece prejudiciaza interesele  minerilor din Valea Jiului. Scontand pe efectele "demoralizarii" acestor "lucrari speciale", simultan, "organele de partid si de stat" il preseaza sa paraseasca Valea. I se propusese si trimiterea la munca in Irak, insa Dobre o refuzase. Dosarul se incheie cu instiintarea facuta unor informatori ca se va muta curand cu familia la Craiova, unde i s-a oferit alt serviciu si un apartament bun.

Cariera de "erou" a lui Constantin Dobre sfarseste aici in dosarele Securitatii puse la dispozitia celui interesat de miscarea de protest a minerilor din Valea Jiului. "La liber", in arhivele CNSAS nu se gaseste nimic despre "lucrarile speciale" prin care minerul cu potential de lider si trasaturi de inadaptat social (un model tipic de personalitate al revolutionarilor din orice timp si loc) a fost transformat in cursant al Academiei de partid "Stefan Gheorghiu". Cat despre "lucrarile speciale" prin care "i s-a gasit un serviciu bun", dupa 1990, la Amabasada Romaniei din Londra... vor afla, probabil, stranepotii sai.   

Starea de spirit Masura cu numarul 11 din planul de masuri al Securitatii datat 3 august 1977 stabileste structura rapoartelor care vor analiza starea de spirit a populatiei astfel:
 "Intreaga activitate informativ-operativa va fi orientata pe urmatoarele probleme, si anume:

a daca avem de  a face cu o actiune organizata de elemente din interior, cu influienta (sic!) din afara;

b urmarirea informativa a tuturor persoanelor aparute in timpul actiunii ca turbulente, instigatoare sau a celor care au actionat indirect;

c cunoasterea in permanenta a evolutiei acestei stari create in scopul prevenirii oricaror manifestari negative;

d culegerea de date cu privire la starea de spirit din exploatarile miniere si contracararea actiunilor dusmanoase;

e obtinerea de informatii cu privire la respectarea normelor departamentale de protectia muncii si a fenomenelor negative din subteran, in scopul prevenirii de explozii si starii de pericol;

f cunoasterea si prevenirea unor stari de fapte si cauze care influienteaza (sic!) procesul de productie;

g cunoasterea si prevenirea unor stari de fapte si cauze care influienteaza (sic!) negativ ordinea si linistea publica".     

ZvonuriSe stia din zvonuri ca minerii din Valea Jiului au facut greva. De la Bucuresti a fost trimis sa-i potoleasca Ilie Verdet, pe atunci secretar al CC al PCR si prim-viceprim-ministru al guvernului. Minerii insa l-au sechestrat pe Verdet si l-au cerut pe Ceausescu, detinatorul puterii. Ceausescu le-a promis minerilor satisfacerea revendicarilor - inclusiv aceea de a nu se intampla vreun rau capilor revoltei - , iar "ortacii" l-au onorat cu titlul "miner de onoare". Nu s-a tinut de cuvant, multi mineri fiind condamnati, persecutati si dati disparuti.
NU RATATI!
Cititi maine ce raportau securistii despre intalnirea lui Ceausescu cu minerii.
 

---

Despre autor: