Numele - Bucurestiul vechi, cu aroma de negustorie  Ce ascunde o strada in numele ei? Uneori o legenda, alteori o mare batalie. Alteori numele unui om care a  rasturnat guverne. In Bucurestiul vechi, de pilda, avem strazi cu numele meseriilor care se practicau odinioara. 

"Maria ta dupa ce te-nscaunam intai si intai schimbam numele locurilor." (Marin Sorescu - "RACEALA") Asa e! Intrebam adesea: Unde ne-ntalnim? La Piata Lahovary! Unde? La Piata Cosmonautilor! Asta dupa 1989. Inainte era invers. Str. Batistei, 10 Mese, Zarafi, Berzei, Scaune, Pitar Mos, Doamnei, Dorobanti, Foisor, Lipscani, Chibrit, Mantuleasa - nume de strazi, nume ciudate, nume bizare, nume oarecare! Cine le-o fi botezat? Am cautat si am gasit fascinante povesti.  Strada Batistei. Controverse multe privind numele acestei strazi din centrul Bucurestilor. Ce inseamna Batistei? In limba veche romaneasca se spune ca ar insemna locul unde s-adapa vitele. Pai, cum? Pai, asa, cica pe aici trecea un parau, un afluent al Dambovitei si-i zicea Bucurestioara. Pai, si unde-i acum? A secat! Eu stiu ca batiste era locul de asteptare a vitelor care urmau sa fie duse la abator sa fie taiate. Am citit si eu in Istoria Bucurestilor de C. Giurascu. Pai, nu stiu care istoric inseamna ca batiste era locul unde femeile bateau panza s-o-nalbeasca. Un alt istoric spune ca era un proprietar al pamantului pe care se-ntindea strada asta si-l chema BAPTISTE. Era pe la 1600. Vellelli Baptiste, asa-l chema pe proprietar. Asta-i numele, dar vezi ca un istoric francez care-a trait pe aici, Ulysse de Marsillac, spune despre Strada Batistei ca seamana cu cartierul Saint Germain din Paris si ca avea case superbe cu gradini magnifice. Aici a locuit Gh. Costa - Foru, om politic si primul rector al Universitatii bucurestene. Astazi, casa lui gazduieste Ambasada Americana. Dar Strada Mantuleasa? De ce-i spune asa? Pai, tot un istoric al Bucurestilor, Ionescu Gion, scrie ca pe locul unde se afla azi Biserica Mantuleasa erau 28 de case si o livada superba care ii apartinea unui boier Manta. Ei, si el avea o sora, o jupanita, Maria, care avea o porecla - Mantuleasa. Ea a ctitorit biserica prin 1733. Strada e celebra si datorita lui Eliade, care a scris un miniroman. "Pe strada Mantuleasa", ce a aparut in 1968 la Paris. El a fost la scoala primara de pe strada asta. E o strada ciudata, poate si din cauza cartii lui Eliade, care o descrie ca pe o strada misterioasa, careia trebuia sa-i descoperi farmecele. Mai ales cand infloreau zarzarii sau cand se coc visinele si se rumenesc ciresele. Avea Mantuleasa o gradina cu pomi fructiferi. Eu stau pe strada Pitar-Mos, ce  poveste are? O stii? Pai, pe strada asta este Biserica Pitar-Mos. Se pare ca a fost zidita in 1795 de Popa Ivascu si mahalaua si biserica dupa numele lui se chemau. Dar mai tarziu ctitorul Mos Sarbu, care poate a fost Pitar, i-a schimbat numele. Pitar? Vel-Pitar era boierul care aproviziona cu paine Curtea Domneasca. Dar alt istoric spune ca numele a fost dat de un sarb gradinar, zarzavagiu refugiat si-l chema Pedar - romanizat e Pitar. Am stat si pe Strada Berzei. Ce nume, asta de unde mai vine? De la biserica. De la Biserica Sfantul Stefan?  Exact! Ea a fost ridicata in 1766 si se numea Biserica "Cuibul de barza", din cauza cuibului pe care si-l facusera berzele pe acoperisul bisericii - biserica a fost mutata de pe locul ei cu 13 metri in 1987 de Ceausescu. E ascunsa-ntre blocuri. E o biserica frumoasa, care era inconjurata de un ansamblu. Avea rostul ei. O casa parohiala, gradina. Era bogata, o zidise Stefan-Voda Racovita si Tudora Doamna. Mai tarziu acolo se-nchina Al. Voda Ghica. Nu e si pe Lipscani o biserica tot Sf. Stefan? Nuuu! E Biserica Sfantul Gheorghe Nou. In jurul ei e Targul Lipscanilor inca din sec. 17 De la orasul german Leipzig sau Lipsca, dupa cum ii mai spunea. Negustorii veneau cu marfa de acolo. Chiar unul Istrate Lipscanul. El ducea cutitele din   Danzig, oglinzi venetiene, ceasuri elvetiene, matasuri din Flandra. Istoricul George Potra scrie ca acesti negustori, de altfel foarte bogati, au contribuit la modernizarea si occidentalizarea tarii. Ei au schimbat imbracamintea orientala cu cea nemteasca. Pentru ca erau foarte bogati au platit burse pentru tineri studiosi. Asta e cu Lipscanii. I se mai spunea Mahalaua Lipscanilor. Avea 49 de cladiri si nici o casa de locuit, doar magazine mici. Numele magazinelor, pravalii de fapt: "La sicul de Paris", "La orasul Paris", "La Parizianca". Era la mare pret eticheta frantuzeasca. Mai erau "Lumea eleganta", "La principesa Elisabeta", "La Carmen Sylva?" Peste tot se vorbea o romaneasca cu greceasca, frantuzeas- ca - o pasareasca. Pe Lipscani sunt doua-trei palate, cladiri superbe care sunt banci. Biserica Sf. Gheorghe - minunat edificiu, monument din sec. 17. Stiu, se spune ca dupa tarnosire fiecare arhiereu a gasit langa farfuria lui cate o naframa de galbeni si cate o mare medalie de aur cu chipul domnitorului Constantin Brancoveanu. Alaturi de biserica, Voda Brancoveanu a construit un Han - Hanul lui Constantin Voda si multe pravali. In aceasta biserica este ingropat Ion Voda Mavrocordat, dar si domnitorul Brancoveanu. Da, parca stiu c-au ars si hanul si Biserica, marea nenorocire cum a numit-o Bibescu-Voda. D-apoi focul cel mare de la 1847 a mistuit-o complet, dar pe la 1852 a fost refacuta. Iar Mahalaua Lipscanilor era plina de un furnicar de lume. Erau bogati negustorii.  Stiu ca si acum se reconstruieste centrul vechi unde intra Lipscanii, Str. Zlatarilor, Bacanilor, Gabroveni. Se zice ca si clopotul ce vestea slujba scotea prin turla un dangat taraganat risipindu-l in Bucuresti si oamenii desluseau: Braaann-coo-vaa-nu! Braaan-coo-vaa-nu. Se spune ca si boierii, dar si targovetii sau oamenii marunti se cutremurau dupa ce Domnul nu mai era. Si tot aici s-au adus de la Manastirea Halki ramasitele fara cap ale Voievodului rapus in ziua de Sf. Maria - s-au adus in mare taina, caci nu trebuia sa se stie. Si mai stiati ca-n aceasta biserica a fost depus sicriul cu trupul chinuit si ravasit al lui Mihai Eminescu? Biserica dainuie si astazi la km 0 al Bucurestilor si are si statuia lui Brancoveanu in fata.   Centru elegant Toate orasele au un centru comercial elegant si poetic. Budapesta cu Vati-Uta, Londra  are Commercial-Road, si Viena, si Parisul, si Praga. Numai centrul nostru comercial e populat de dezmostenitii sortii, cersetori, boschetari, oameni fara capatai. S-o rezolva ceva?  S-o gasi acel om curajos care sa-nceapa sa refaca frumosul oras?  Centrul vechi e tot plin de sapaturi, acum e prea cald sa se lucreze, acusi incep ploile, pe urma frigul si-nghetul cand, Doamne iarta-maa€¦! Dar aia din  strainatate cum pot sa lucreze, ca parca nici n-au anotimpuri?! Om apuca oare sa vedem si noi Lipscanii asa cum am vazut vechile centre comerciale in strainatate?