Acesta a fost titlul comunicarii lui Stephane Courtois, coordonatorul celebrei "Carti negre a comunismului" si rectorul scolii de Vara de la Sighet, din care citam: "Pe 25 ianuarie, anul trecut, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a examinat
Acesta a fost titlul comunicarii lui Stephane Courtois, coordonatorul celebrei "Carti negre a comunismului" si rectorul scolii de Vara de la Sighet, din care citam: "Pe 25 ianuarie, anul trecut, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a examinat o Rezolutie si o Recomandare referitoare la condamnarea crimelor regimurilor comuniste totalitare. Aceasta sedinta a fost precedata de o indelunga activitate pregatitoare a unui grup de 28 de parlamentari, din care: 16 venind din tari care cunoscusera regimuri comuniste si 12 din Europa Occidentala. La 14 decembrie 2004, se face la Paris o audiere speciala a Consiliului Europei asupra acestei teme, cu patru experti: binecunoscutul disident rus Vladimir Bukovski, doi universitari - eston si polonez -, si eu insumi, coordonator al "Cartii negre a comunismului", ceea ce va duce la o dezbatere serioasa, aprofundata,a discutiilor. In sfarsit, raportorul, deputatul suedez Soren Lundblad, a fost in Bulgaria, pentru a se informa, apoi in Estonia si in Rusia, in 2005. Raportul, pe care l-a prezentat pe 15 decembrie 2005, era deci rezultatul unei munci foarte serioase. Dl Lundblad atrage acolo atentia asupra faptului ca marele public e foarte putin constient de crimele comise de regimurile comuniste si propune Consiliului Europei adoptarea unei declaratii oficiale de condamnare a acestor crime. In proiectul Rezolutiei, subliniaza ca acestea nu au fost condamnate de catre comunitatea internationala, cum a fost cazul pentru oribilele crime comise de nazisti. Preciza ca aceste crime au fost "justificate" in numele teoriei luptei de clasa si al principiului dictaturii proletariatului. Invita toate partile, comuniste sau postcomuniste, care nu au facut-o inca, sa reexamineze istoria comunismului si propriul trecut, sa ia net distanta in raport cu crimele comise de catre aceste regimuri si sa le condamne fara echivoc. In sfarsit, spera ca aceasta rezolutie sa incurajeze istoricii lumii intregi sa isi continue cercetarile pentru a stabili si a verifica obiectiv desfasurarea faptelor. Cum Consiliul nu dispune de putere legislativa, cu atat mai putin executiva, aceasta Rezolutie, foarte moderata, chema deci la o simpla condamnare morala. si totusi, ea a dezlantuit furia partidelor comuniste si post-comuniste europene. Sa-i califici negationisti pe cei care se incapataneaza sa stabileasca realitatea crimelor comunismului, iata genul de amalgam care reaminteste cele mai frumoase clipe ale stalinismului triumfator. Genocidul evreilor din Europa nu a fost mai "exceptional" decat exterminarea prin foamete organizata a milioane de tarani ucraineni, de catre Stalin in 1932-1933, sau asasinarea populatiei cambogiene de catre khmerii rosii, din 1975-1978. Incercarea de a stabili, cum o face Partidul Comunist Francez (PCF), un clasament al ororii si o concurenta a victimelor cu singurul scop de a supravietui nu e pur si simplu un semn al unui partid democratic. Se pare ca, in inconstientul comunistilor francezi, ponderea complicitatii morale si politice cu totalitarismul sovietic continua sa fie mare. Tot tapajul facut facut de comunisti contra Rezolutiei - inclusiv o manifestatie in fata sediului Consiliului Europei, in ziua dezbaterii - s-a regasit in discutii. Cat despre reprezentantul grupului socialist, el a cerut ca textul sa fie retrimis comisiei, sub pretextul ca "condamnand o ideologie, se condamna idealistii care s-au batut pentru libertate". Dar opozantul cel mai fervent a fost deputatul rus Ziuganov, vorbind in numele a 73 post-comunisti "care reprezinta muncitorii care n-au posibilitatea sa-si spuna parerea". Or, Ziuganov nu este altul decat seful post-comunistilor rusi, succesor in linie directa al lui Lenin, Stalin, Brejnev, Andropov si altii. Se poate inchipui ca, la 17 ani dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial, ca un sef neo-nazist sa fi putut, in fata Consiliului Europei, sa conteste o rezolutie condamnand crimele nazismului? Dupa o astfel de dezbatere, rezultatul votului nu a fost deloc surprinzator: 99 pentru, 42 contra, 12 abtineri. Ca o treime din deputati s-a pronuntat contra simplei condamnari a regimurilor comuniste, iata ceva ce spune multe despre persistenta influentei acetei ideologii totalitare si a retelelor care o sustin. Pentru a fi adoptata o asemenea Recomandare, trebuia sa intruneasca 2/3 din voturi. In aceasta problema, socialistii au sustinut clar comunistii si "post-comunistii", pentru a obtine acest rezultat dezonorant nu doar stanga europeana ci intreaga Europa. Cat despre arhivele regimurilor comuniste ale Europei de Est, situatia lor este diferita; relativ deschise acolo unde iesirea din comunism s-a facut printr-o revolutie anticomunista. Pentru istorici este iresponsabil sa lase opinia publica franceza sa creada ca arhivele comunismului sunt perfect accesibile in ex-"democratiile populare" si in ex-URSS, fara a vorbi despre tarile in care comunismul este inca la putere, si ca am avea de-acum cifre exacte ale bilantului crimelor comuniste. O munca de mai multe decenii va fi inca indispensabila, inainte de a avea sub ochi un tablou complet si fiabil. S-a inteles ca votul Rezolutiei Consiliului Europei nu e decat un prim pas pe lungul si durerosul drum care va duce la o constientizare generala a tragediei care a fost comunismul la putere, in special pe continentul european. Este urgent ca acest negativism, care instrumentalizeaza o hipermnezie a crimelor naziste si o amnezie a crimelor comuniste, intretinute de diferite retele, sa dispara. Este evident ca stanga non-comunista revine asupra orbirii, a complezentei, alaturi de cei care sunt inca ai ei, din punct de vedere al "partenerilor" comunisti. Trebuie sa o impiedicam, fie si doar pentru memoria nenumaratelor victime anonime, care au disparut in temnite si gulaguri. Trebuie, daca nu vrem ca Uniunea Europeana sa se transforme intr-o fractura a memoriei europene si sa dea fructe amare!"
Despre autor:
