Despre Cuba - el comandante, vedeta mediatica Jurnalul National va prezinta in premiera un capitol din volumul al doilea al cartii "Lumea vazuta de un roman rupt in fund", care va aparea in curand in librarii. Dupa "Prin Irakul lui Sadam Hussein", "La reeducare de catre NATO", Ion Cristoiu revine cu "Prin Cuba lui Fidel Castro", urmarea unei calatorii la Havana in 2001, dupa prabusirea comunismului.   Desi comunist, Castro n-are reticente cand vine vorba de chestiuni tinand de monden, in genul celor preferate de publicatiile magazin. Cu toate ca, in general, nu-i place sa-si exhibe viata intima (vezi viata de familie), Castro raspunde imediat. Difuzarea interviurilor in Cuba nu-l nelinisteste. Si-a facut deja un obicei din a trece drept un ins familiar, gata sa comunice poporului toate secretele puterii. Nelson Bucaranda ii ia un interviu in timpul vizitei din februarie 1989 la Caracas. Jurnalistul aduce vorba de "Toamna Patriarhului", celebrul roman al lui Gabriel Garcia Marquez despre un Caudillo din Caraibe: Bucaranda: Multi, vazandu-va, Comandante, spun: "S-a schimbat". Altii spun: "Nu, e acelasi". Ba chiar altii spun: Arata ca in "Toamna Patriarhului", e titlul unei carti scrise de un prieten de-al dumneavoastra - Gabriel Garcia Marquez - , pentru ca, vedem, aveti mult mai mult par alb acum.   Castro: Da, l-a scris Garcia Marquez. Gandesc ca sunt acelasi. Ideile mele sunt fundamentale. Atitudinile mele sunt fundamentale. Reactiile mele sunt fundamentale. Daca privesc in urma cu 30 de ani, gandesc ca acum ma concentrez pe probleme cu mult mai mult realism, cu mult mai multa intelepciune (...) Bucaranda: Simtiti ca aceasta e toamna patriarhului? Castro: Cred ca e primavara patriarhului. Bucaranda (razand): Asa e. Ce face patriarhul pentru a ramane in primavara? Faceti exercitii, inotati, pescuiti? Spuneati recent ca pescuiti languste. V-ati lasat de fumat. Unii spun ca din cauza ca ati avut cancer. Altii spun ca vreti ca poporul sa fie sanatos. Sunt multe speculatii asupra a ceea ce face patriarhul pentru a ramane in primavara. Castro raspunde invocand permanentul efort intelectual pe care l-a facut si il face. Nu e nici prima, nici ultima oara cand El Comandante en Jefe afirma ca exercitiul intelectual te pastreaza in vigoare. La 30 octombrie 1989, doi jurnalisti venezueleni, Isa Dobles si Candide Perez, ii iau un interviu la Havana pentru Venezolana de Televizion, Canal 8. Isa Dobles abordeaza chestiunea memoriei fenomenale a lui Castro: "Fidel, cum memorezi tu datele? Toti oamenii si politicienii care vorbesc despre tine, chiar si gazetarii, spun ca esti ca un computer ambulant. Cum faci de-ti protejezi creierul, puterea computerului tau? Castro: Totul depinde de practica. Uit o sumedenie de lucruri. Mi se poate da un numar de telefon si, daca nu sunt prea interesat de el, il uit.   Cred ca memoria cere practica neintrerupta si trebuie sa faci mintea ta sa gandeasca. Mintea e asemenea corpului. E nevoie s-o exersezi. Daca muschii devin rigizi cand nu sunt folositi, la fel mintea poate deveni stagnanta." In dialogul cu Nelson Buranda, Castro e mult mai explicit: "Cred ca mintea, asemenea trupului, are nevoie de un exercitiu permanent, si face acest exercitiu muncind. De exemplu, eu am o buna memorie a lucrurilor, a statisticilor, a tuturor lucrurilor. Am aceleasi usurinte intelectuale pe care le aveam acum 30 de ani (...) Mintea face exercitii gratie sarcinilor la care e expusa si eu am fost constant expus la teste, la eforturi. Trebuie sa tii mintea mereu plina de curiozitate. Inteligenta e constant provocata. E asemenea unui boxer. Daca boxerul nu boxeaza, nu face progrese. Politicianul care nu-si exerseaza mintea, care nu e in mijlocul bataliei, in mijlocul dezbaterii, al controverselor, la fel, isi pierde indemanarea." E aproape fatal ca reporterul sa atace problema amorurilor lui Castro: Bucaranda: Se spune ca barbatul care nu face amor, la fel, isi pierde inzestrarile, daca nu le exerseaza. Sunt multe mituri despre dumneavoastra, Comandante, in chestiunea asta. Castro: Bine, tu stii ca voi , venezuelenii, iubiti miturile (rade). Daca te opresti putin si te gandesti la una dintre cele mai iubite (chicoteste), faimoase, istorice figuri, vei gasi, probabil, ca o gramada de povesti de amor despre el sunt inventate. Castro se refera la Simon Bolivar. Prilej pentru reporter de a-l intreba despre cartea lui Gabriel Garcia Marquez, dedicata lui Bolivar, "Generalul in labirintul sau": Bucaranda: Trebuie sa fi citit cartea lui Gabriel Garcia Marquez sau cel putin notele sale despre Bolivar. Castro: Cum de stii? Le-ai vazut, de asemenea? Bucaranda: Ah, bine, nu, dar sunt bine informat (chicoteste). Castro: Am avut prilejul ca de multe ori Garcia sa ma sune dupa ce a terminat un roman. Inainte de a-l da la tiparit mi-a facut onoarea de a mi-l imprumuta. Am citit cartea despre Bolivar.   Nelson Bucaranda e in materie de interesant un talent. Explicabil de ce revine asupra afacerilor amoroase ale lui Castro: Bucaranda: Se spune ca aveti iubite. Revistele magazin v-au legat cu Sonia Braga si Gina Lollobrigida. Se spune chiar ca i-ati dat Ginei un ceas, pentru ca sunteti colectionar de ceasuri. E adevarat? Castro: Astea sunt mituri. Nu colectionez ceasuri. Bucaranda: Dar femei? Castro: Cum as putea sa colectionez femei? (rade) E imposibil sa le colectionezi, deoarece ar trebui sa le imparti cu multi alti colectionari. Un raspuns spiritual, trebuie s-o recunoastem, chiar si din partea unui democrat, d-apoi din partea unui comunist. La fel se intampla si cand e abordata chestiunea adulterelor. Ea apare in discutia despre relatia dintre  Biserica si cubanezi: Castro: Daca Biserica ii invata pe cubanezi sa fie cetateni onesti, daca ii indeamna impotriva furatului, a coruptiei, si daca ei indeplinesc toate comandamentele Bibliei si ale lui Dumnezeu, noi suntem multumiti. Sa nu furi; sa nu rivnesti la femeia altuia; sa nu faci multe lucruri. Bucaranda: Ati uitat una care spune: Sa nu comiti adulter (rade). Castro: Bine, n-am mentio- nat-o, pentru ca e un lucru relativ. Depinde cu cine. Poate si pentru ca e femeie, Maria Gabriela isi permite, in interviul din 15 martie 1990 din Sao Paolo, sa atace mult mai indraznet pe terenul vietii personale.   Dupa ce explica de ce s-a lasat de fumat (pentru a da un exemplu), Castro adauga: "Cand am decis sa ma las de fumat am spus camarazilor ca va fi ultimul meu sacrificiu. N-a trebuit sa ma convinga nimeni. Am luat decizia si am anuntat-o ca va fi ultimul meu sacrificiu pentru sanatatea publicului din tara. Astfel ca intr-o zi am incetat sa fumez. Pentru ca motivatia a fost puternica, n-a fost nici o dificultate. Unii au crezut ca as fuma acasa. Le-am spus: «Fiti atenti! Pentru a fuma, ai nevoie de doi sau trei complici: unul care sa-ti aduca tigari, altul care sa-ti dea chibrituri si altul care sa curete scrumul pe care-l lasi, pentru ca fumatorii lasa scrum pe oriunde se duc». Nu crezi ca as muri de rusine la gandul ca, daca o singura persoana ar sti ca fumez acasa, as deceptiona poporul cubanez continuand sa fumez? Nu gindesti ca as muri de rusine daca as auzi aceasta persoana spunand: «Ce nerusinat! Spune poporului ca nu fumeaza si totusi fumeaza!». Nu gandesti ca ar fi suficient ca aceste trei persoane sa aiba o parere proasta despre mine?!" In chip firesc, reporterita ii spune ca totusi mai bea vin. Castro: Desigur. Beau, de asemenea, ceai, rom, coniac si whisky (bate din palme). M-am lipsit de putine lucruri in viata. De aceea a fost un urias sacrificiu sa ma las de fumat. Discutia despre sport ii da prilejul sa faca o gluma: Gabriela: Care va sunt hobby-urile acum? Castro: N-as spune ca nu fac nimic, dar as vrea sa-ti marturisesc ca nu fac nimic (Face un joc de cuvinte cu sensul in spaniola a lui inot, nada, ceea ce inseamna nimic). "Inotati in fiecare zi?" se intereseaza reporterita. Castro raspunde afirmativ si isi expune teoria sa despre rolul exercitiilor fizice: "M-am disciplinat sa fac exercitii, care sunt bune nu numai pentru sanatatea fizica, ci si pentru cea mentala. E foarte important, pentru ca exercitiile fizice oxigeneaza creierul! Iti recomand sa faci exercitii si nu-ti cer plata pentru acest sfat. Poporul tinde sa creada ca a face sport ajuta doar trupul, dar el ajuta, de asemenea, mintea. Daca am facut azi prea multe greseli, trebuie sa-ti intre in cap ca am lucrat aproape 24 de ore neintrerupt, fara odihna si ca n-am mai avut timp sa inot 20 sau 30 de bazine. Vara-ti asta in cap."   Gabriela: Comandante... Castro (intrerupand-o): Cladirea asta n-are piscina. De la chestiunea uniformei (Castro explica de ce poarta uniforma) se ajunge la pijama: Castro: Uniforma nu inseamna ca sunt un militarist ori ceva asemanator. Aceasta uniforma e tinuta mea de lucru. Asa cum minerii, soferii si metalurgistii au tinuta lor de lucru. Ma simt foarte bine in aceste vesminte. N-as vrea sa le schimb. Le schimb doar noaptea, cand imi pun pijamaua. N-as putea dormi cu uniforma, pentru ca mi-ar fi foarte cald. Femeia, tot femeie: Gabriela (chicotind): Ce culoare are pijamaua? Fidel Castro nu tresare la o asemenea intrebare cam prea personala: "Mi le dau altii si le am de diferite culori. Uneori au dungi. Alteori sunt de o singura culoare. Sau au desene."