In bugetul pentru 2008, in nivelul de 39% al veniturilor a fost luata in calcul o tinta pentru absorbtia fondurilor europene de aproximativ trei miliarde de euro, tradusa printr-un procent de 2,68% din PIB. Iata deja prima problema. Este adevarat ca suma de trei miliarde de euro este consistenta, dar ea este in acelasi timp si una dintre cele mai fragile surse bugetare, dat fiind faptul ca se bazeaza pe o capacitate de absorbtie, eufemistic spus, discutabila. Nu stim cum vor functiona mecanismele noilor institutii, de genul Agentiei de Plati pentru Agricultura. Practic, 2008 este un an-test pentru ele si, ca atare, este timpuriu sa mizam de pe acum pe sume pe care nu stim in ce proportie le putem cheltui. Iar o prima consecinta a neindeplinirii programarii bugetare, cu mai putin de 10% din ponderea fondurilor europene, este o depasire a deficitului bugetar de 3% din PIB.
O a doua problema care poate interveni in atingerea tintei de 39% este imposibilitatea diminuarii vizibile a arieratelor. Sigur, dl Vosganian estimeaza ca 15-20% din sursele bugetare destinate cresterii pensiilor vor fi asigurate din aceste resurse. Intentia este laudabila, dar realizarea ei, din nou, discutabila. si asta pentru ca datornicii la buget, cu ale lor debite de milioane de euro, raman aceiasi de la an la an. Ba mai mult, chiar domnia sa pleda zilele trecute pentru o anumita clementa din partea Parlamentului fata de Termoelectrica in ceea ce priveste stergerea datoriilor, pentru ca, in acest an secetos, electrocentralele au devenit extrem de importante pentru asigurarea necesarului de energie electrica.
Sigur, proiectia bugetului pentru anul viitor va suferi, fara doar si poate, modificari, pentru ca insusi ministrul Finantelor spune ca este doar o schita. Ca atare, ar putea fi luate in seama multe dintre variabilele ignorate pana acum. Cum ar fi, de exemplu, influentele Fondului Proprietatea, finantarea pilonului II de pensii sau constituirea unei rezerve bugetare, dat fiind faptul ca fenomenele meteo extreme vor angaja si pe viitor ajutoare financiare suplimentare din partea statului.
Oricum, optiunile lui Vosganian sunt destul de limitate. El nu va putea sa renunte la unele promisiuni, cum ar fi majorarea pensiilor cu mai putin de 40% sau limitarea despagubirilor catre cei deposedati de regimul comunist. Pe de alta parte, nu va putea sa forteze foarte mult nici deficitul bugetar, in caz contrar deficitele externe s-ar accentua, iar de aici pana la erodarea credibilitatii politicii economice a Romaniei nu ar mai fi decat un pas. Din pacate pentru domnia sa, ministrul Finantelor si-a ingreunat singur misiunea.
Despre autor:
Sursa: Romania Libera
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
ANALIZĂ VIDEO Primele produse tehnologice sunt mai mereu proaste
Sursa: start-up.ro
-
Paște 2026: cât costă un cozonac plin cu de toate, în București
Sursa: retail.ro
-
Cine sunt speakerii Green Forum 2026: Cum finanțăm?
Sursa: green.start-up.ro
-
Copilul îți spune nu mă iubești: ce înseamnă cu adevărat și cum răspunzi ca...
Sursa: garbo.ro
-
Mihai Morar, mesaj emoționant la 20 de ani de căsnicie. Imagini rare de la...
Sursa: kudika.ro